Arhiva lunara pentru December, 2009

Pe metrul pătrat

Update: Am descoperit de curând Diacritica şi tare mult îmi place!

Oare de ce auzim la radio şi la televizor, atunci când ascultăm buletinul meteo, exprimarea tâmpită “pe metrul pătrat”? Am auzit-o de multe ori, chiar şi de la jurnalişti cu pretenţii, atunci când este vorba despre ninsori sau ploi puternice.

“Astăzi, se vor înregistra precipitaţii de 20 de litri pe metrul pătrat”. Cum adică “pe metrul pătrat”? Pe metrul pătrat de ce? De teren arabil, de pajişte, de asfalt, de pădure? De ce-l articulaţi, măi, fraţilor? Vi se pare cumva că sună ardeleneşte: “nu am ascultat buletinu’ meteo azi-dimineaţă”? Vi se pare că e cuvântul neterminat fără acel “l” la sfârşit?

Ei bine, nici una din cele de mai sus. Corect este “precipitaţii de 20 de litri pe metru pătrat”. Se articulează atunci când spui: “În Bucureşti, preţul locuinţelor a ajuns la 500 de euro metrul pătrat”. Da, aici trebuie articulat. Dincolo, nu.

Pentru cei care iubesc limba română, pentru cei care vor să o audă vorbită şi să o vadă scrisă corect, pentru cei care fac eforturi să nu o stâlcească şi să scrie cu diacritice, printre care mă număr şi eu, mie îmi place Noi scriem româneşte!

22 de persoane apreciază acest articol.

Tritoni, frate!

(Scris la 9 decembrie 2009)
Acum vreo câţiva ani, cred că era prin 2003-2004, un consultant de-al nostru, biolog făcea un inventar al biodiversităţii din zonă, adunând date pentru ceea ce avea să fie studiul de condiţii iniţiale necesar studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM) pentru Proiectul Roşia Montană. (Ştiu că sună groaznic toate cuvintele astea, dar încerc să dau aici un vocabular comun, pentru că sigur voi mai scrie despre aşa ceva).
Biologului am să-i spun C., pentru că n-am apucat să-i cer acordul de a-l menţiona aici :) , deşi e un tip extraordinar şi nu cred că s-ar supăra.
C. se plimba pe dealuri, de multe ori seara târziu sau dimineaţa devreme. Trecea şi pe lângă unele situri de săpături arheologice, făcute de colegii mei arehologi prin zonă. După o vreme, a intrat în vorbă cu arheologii:
- Săpăturile voastre sunt periculoase pentru tritoni, zice C.
- Pentru cine?, vine răspunsul normal al arheologilor.
- Pentru tritoni, nişte amfibieni. Un fel de broaşte.
- Păi şi de ce e periculos?
- Pentru că ei cad în gropi şi nu mai au cum să iasă de-acolo.
- Aşa, şi?
- Păi faceţi nişte rampe, să se poată căţăra afară!
Am râs de el vreo săptămână-două, dar el a fost tenace şi ne-a convins. Şi de-atunci încolo s-au făcut rampe la toate săpăturile arheologice.
Ei, i-am spus povestea asta şi lui Bogdan Naumovici. Îl ştiţi, ăla “negru, de respiră greu”. Ştiţi ce-a zis? “Voi sunteţi nebuni, frate!”.
M-am întâlnit din nou cu Bogdan acum vreo saptămână şi mi-a zis că i-a rămas în minte povestea cu tritonii. “Le spun tuturor celor care mă întreabă de Roşia: – Credeţi că cine face rampe pentru tritoni va distruge mediul? Pentru că eu nu cred!”.
Voi ce credeţi?

Acum vreo câţiva ani, cred că era prin 2003-2004, un consultant de-al nostru, biolog făcea un inventar al biodiversităţii din zonă, adunând date pentru ceea ce avea să fie studiul de condiţii iniţiale necesar studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM) pentru Proiectul Roşia Montană. (Ştiu că sună groaznic toate cuvintele astea, dar încerc să dau aici un vocabular comun, pentru că sigur voi mai scrie despre aşa ceva).

Biologului am să-i spun C., pentru că n-am apucat să-i cer acordul de a-l menţiona aici, deşi e un tip extraordinar şi nu cred că s-ar supăra.

C. se plimba pe dealuri, de multe ori seara târziu sau dimineaţa devreme. Trecea şi pe lângă unele situri de săpături arheologice, făcute de colegii mei arehologi prin zonă. După o vreme, a intrat în vorbă cu arheologii:

- Săpăturile voastre sunt periculoase pentru tritoni, zice C.

- Pentru cine?, vine răspunsul normal al arheologilor.

- Pentru tritoni, nişte amfibieni. Un fel de broaşte.

- Păi şi de ce e periculos?

Citeste mai departe ‘Tritoni, frate!’

21 de persoane apreciază acest articol.