Restaurarea casei 364

9/12/2013

Adela Pârvu a scris un articol despre una dintre restaurările pe care colegii mei le fac în zona protejată „Centrul istoric al Roșiei Montană”. E important că munca lor este recunoscută. Pentru că e o muncă de o calitate deosebită! Dar nu mai comentez, ci las imaginile să vorbească. Vedeți și articolul Adelei, ca să […]

Mineritul aurifer responsabil și dis...

31/10/2013

Un nou raport de cercetare al World Gold Council demonstrează în detaliu rolul constructiv pe care mineritul aurifer responsabil îl are dezvoltarea durabilă socio-economică, în special în țările gazdă.

Școala de lângă mina cu cianuri

30/10/2013

Am scris despre mina de aur Martha, din orașul Waihi, de câteva ori. Dar acest videoclip spune mult mai mult decât vorbele.

Beneficiile economice pentru România...

21/10/2013

Proiectul Roșia Montană va genera aproximativ 2,3 miliarde dolari pentru statul român și venituri de aproape 2,9 miliarde dolari în economia României.

Cele mai cunoscute monede de aur din...

17/05/2013

Monedele de aur se bat pentru tezaurizare și pentru vânzare. Sunt oameni – din ce în ce mai mulți – care preferă să cumpere aur în loc să-și deschidă conturi de economii.

Casa 364_3_14
Responsible Gold Mining and Value Distribution
Scoala Waihi
Infografic-efectele-economice-rmgc1
Top monede de aur_Kugerrand
Urmărește-mă și pe: Youtube Picasa LinkedIn RSS Feed

Alte câteva sperietori despre proiectul Roşia Montană


Categorii: Bau-baul: cianura, Cum se face la alţii, Reabilitare ecologică, Roşia: proiectul

Am primit de la Horaţiu mai multe întrebări într-un comentariu la Iazuri de decantare cu cianură. Întrebările sunt foarte pertinente, iar răspunsurile explică de ce se poate face un proiect minier responsabil la Roşia Montană.

– cite accidente/mina exista in lume

Habar n-am câte accidente/mină există în lume, dar e sigur că numărul lor a scăzut dramatic în ultimii 10-20 de ani, odată cu conştientizarea pericolelor (evaluarea şi managementul riscurilor), a schimbărilor drastice în legislaţie şi în reglementări, a creşterii rolului societăţii civile şi a creşterii reponsabilităţii industriei în general şi a industriei miniere în special (Framework for responsible Mining, International Cyanide Management Code, The Initiative for Responsible Mining Assurannce, United Nations Global Compact).

– ce poate sa se intimple in cel mai rau caz

Aici găsiţi “Identificarea şi analiza riscurilor accidentale şi metodele de prevenire”.

– legislatia exista, in regula, dar cum putem fi siguri ca se si aplica corect pe meleagurile noastre

Monitorizarea proiectului se va face de autorităţile române, de instituţiile finanţatoare (The Equator Principles – “a benchmark for the financial industry to manage social and environmental issues in project financing“) şi de companiile de asigurare. În plus, poate fi înfiinţată o reţea de monitorizare a societăţii civile. O astfel de iniţiativă, după părerea mea, ar fi mai mult decât binevenită.

– compania intra in dificultati financiare si intrerupe tot: urmari

Pentru ca aşa ceva să nu se întâmple, se plăteşte o garanţie financiară de mediu. Compania va trebui să depună anual, încă înainte de începerea exploatării miniere, în funcţie de lucrările pe care le va efectua, o garanţie bancară. Scopul acesteia este de a acoperi cheltuielile de închidere si reabilitare a zonei în cazul în care compania, din diverse motive, nu îşi îndeplineşte angajamentele, lucrările de refacere a mediului urmând a fi realizate de către un terţ. Această sumă nu a fost deocamdată calculată de către autorităţile competente, dar probabil că va fi de peste 135 de milioane de dolari (conform unor estimări independente). (Mai multe despre aceasta garanţie financiară de mediu: OUG 58/19 din 25.02.2004infolegal.ro, Legea minelor)

– exact ce anume toxic ramine la sfirsit

Din fericire, cam nimic din ce rămâne nu este toxic. Legislaţia românească şi cea europeană reglementează concentraţia de cianură la descărcarea în iazul de decantare la 10 mg/l, iar la Roşia Montană aceasta va fi de 5-7 mg/l. Prin comparaţie, concentraţia naturală de cianură dintr-o ceaşcă de cafea poate ajunge la 6 mg/l, în sarea de masă – 13 mg/l, în sarea pentru amestecul antiderapant folosit iarna la drumuri – 350 mg/l, în fumul de ţigară – 1.600 mg/l (sursa aici). În plus, cianura are o proprietate foarte importantă: ea se degradează în mod natural sub acţiunea razelor ultraviolete. În 3-6 luni, poate ajunge la 2-3 mg/l, iar într-un an poate ajunge chiar la 1 mg/l. (Mai  multe despre tehnologia folosită aici.)

De ani de zile, de când au apărut aceste temeri, stau şi mă întreb care este sursa lor. Suntem mai speriaţi de felul nostru? Nu ştiu. S-a exagerat mult pe tema proiectului? Sigur. Eu am ales să văd partea noastră de responsabilitate, a companiei. Poate, să zicem, că am comunicat prea puţin până acum. Cu siguranţă vom comunica mai mult de-acum înainte. Iar blogul ăsta e un fel de-a ajuta comunicarea.

http://www.namr.ro/legi/mine/Ord_58.pdf

Feed RSS pentru acest articol Adresa de Trackback


17 comentarii pentru “Alte câteva sperietori despre proiectul Roşia Montană”

Peter Raul

Eu nu am nimic in legatura cu proectul Rosia Montana sau macar cu zona respectiva, locuesct in Timisoara dar ma intraeb ce se intampla cu ceanura dintr-un litru de apa (care dupa cum ai spus per litru se gaseste 5-7mg si posibil ca intr-un am de la ultravioletele soarelui sa scada la 1 mg), cati litri se vor aduna intr-un an pana ca aceasta ceanura sa scada si cat va ramane apa respectiva in iazul respectiv. O zi buna domnule Hosu

Gica Petrescu

Ma intreb cand o sa se arate si efectele exploatatrilor miniere in tari similare Romaniei unde coruptia, delasarea si lucrul facut dupa ureche e la el acasa. Exemple din plin in America Latina.
Nu sunt impotriva proiectului dar sunt impotriva lui in Romania in conditziile actuale, intr-o societate iresponsabila fatza de viitorul sau, iar RMGC nu ma poate convinge ca e detzinatoarea de solutzii, oricum a calcat stramb de atatea ori… deci precedentul e creat.

Sucese nebanuite.

Cătălin Hosu

Gică

Nu uita şi ţine seama că nu e vorba de America Latină aici, ci de Uniunea Europeană.

Radu

Ma intreb cati din cei care se impotrivesc acestei investitii o fac din acelasi considerent ca Gica Petrescu. El e impotriva din principiu si nu exista nimic care sa-i schimbe opinia. Ajung la o curiozitate mai veche a mea: Este oportun sa fie supusa dezbaterii publice o chestiune atat de tehnica?

Cătălin Hosu

Radu

Cred că este oportun să fie supusă dezbaterii publice o chestiune atât de tehnică. Important este însă ca decizia să fie luată de specialişti şi de experţi, după o evaluare şi expertiză tehnică temeinică şi obiectivă.

Cătăline, la tăţi nii greu ! la unii li mai greu la "mogul" şi cred că dormi bine când explici cum că după exploatare lu" peşte rămâne miros de levănţică şi erup culturile endemice a doua zi ! fugi tare !

iulian

Cand buzunarele vor fi pline si se vor vedea urmarile o sa dormiti linistiti noaptea?
o sa dati vina pe altii sau o dispareti pur si simplu?
Comisioane ca si comisioane…dar ganditi’va la tara voastra… la origini. pacat

Din pacate am cam uitat chimia din liceu, dar parca stiam ca sunt mai mulkte tipuri de cianuri, unele foarte toxice si altele mai putin toxice, poate tipurile de cianuri din cafea sau sare sunt altele, poate chiar benefice, fata de cele folosite in exploatarea aurului.
Am inteles ca aceste cianuri au rolul de a “lichefia” roca, si o astfel de subtanta probabil ar avea aceleasi efecte si asupra sistemului meu osos

Cătălin Hosu

@Mami
Pe la alte articole de pe blog găsești mai multe despre folosirea cianurii în minerit. Dacă tot nu găsești exact ce te interesează, te rog întreabă-mă.

Boloveschi Radu

Revin cu inca cateva intrebari:
1. Ne puteti oferi alta sursa care sa fie si academic si stiintific valida referitor la cata cianura se afla in mancare? sursa oferita este o pagina pdf fara nici o certificare care poate fi facuta de orcine, la fel si site-ul pe care e gazduita.
2. Acelasi lucru si referitor la degradarea cianurii, va rog sa oferiti surse stiintifice si certificate nu cele de pe site-uri de minerit.
3. Referitor la certificarile RMGC as vrea sa stiu daca aceasta este certificata de catre International Cyanide Management Institute ?
4. Daca, conform spuselor dumneavoastra, cianura se degradeaza de la soare, atunci va rog sa explicati de ce la Baia Mare inca nu creste nimic pe halta de steril, au trecut 10 ani de cand sta in soare, si au venit seminte de flori si iarba din toate partile, ar fi trebuit ca cianura sa se dizolve si sa avem o campie acolo bazandu-ne pe explicatia oferita.
5. De ce sunt moderate mesajele care apar pe acest blog daca vreti sa raspundeti la toate intrebarile cititorilor?

Va multumesc anticipat pentru timpul si rabdarea acordate,
Cu respect,
Radu Boloveschi

Cătălin Hosu

@Radu Boloveschi
1. http://www.cyanidecode.org/cyanidefacts.php, http://www.catalinhosu.ro/category/bau-bau, http://www.catalinhosu.ro/?s=cianura
2. Vezi răspunsul de mai sus.
3. Da. http://www.cyanidecode.org/signatorycompanies.php
4. N-are legătură cu degradarea cianurii. Acele halde ar trebui reabilitate mai întâi. Cum se face acest lucru: sterilul se impermeabilizează (cu strat de argilă sau sol argilos, care se compactează), apoi se acoperă cu sol vegetal, care se înierbează. Mai multe informații: http://www.catalinhosu.ro/?s=reabilitare.
5. Dacă ați vedea ce comentarii lasă unii pe aici, ați fi de acord cu această măsură :). Este blogul meu personal, nu al companiei, fac lucrul ăsta în timpul meu liber. Mai devreme sau mai târziu, răspund tuturor întrebărilor relevante și justificate. DIn păcate, prea puține dintre ele sunt relevante și justificate :(.

Gabi

La punctul 5, am o reținere mare în ce ai scris… o fi el blogul tău Cătăline, dar ai cerut voie să îl deschizi și să scrii despre toate chestiile care crezi tu că dau bine referitoare la rmgc și Roșia Montană.
Pe lângă asta, nu îmi vine a crede că tu ești așa de vertebral încât să faci chestia asta pur și simplu dintr-o veticalitate intelectuală sau o, ”pur și simplu”, nevoie de a face lucrurile bine pentru ai tăi…
Ești pur și simplu un instrument ce vorbește doar ”atunci când”, ”așa cum” și ”ce” i se permite! Și… îți e bine!

Cătălin Hosu

Nici mie nu îmi vine a crede că mă judeci fără să mă cunoști.

Gabi

Nu te judec pe tine ca persoană pentru că, într-adevăr(!), nu te cunosc! Judec doar prin prisma cuvintelor ce le-ai pus blogului tău!
Ce voiam să subliniez, este că pari a fi un soldățel! Al cuvintelor. Pentru cei care vor ce mai e pe acolo.
Punct…!

Cătălin Hosu

Iar tu pari un ascultător perfect și obedient al vorbelor unora și altora, care n-au habar despre ce vorbesc. și nici eu nu te judesc, căci nu te cunosc, dar mi-am făcut repede de tot o părere doar prin prisma scriselor tale din cele două comentarii.

Gabi

Ai dreptate! tu ți–ai dat seama cine sunt din două comentarii… Eu ce pot să zic din lipsa articolelor tale mai vechi? Un exemplu este chiar acel articol în care explicai de ce ai deschis acest blog! Unde este articolul acela??… că poate-s io mai neîndemânatic și nu mai știu… 😉
Deci cine pe cine încearcă să păcălească, măi ocoșule??! 😉

Cătălin Hosu

@ Gabi
Nu știu despre ce articol vorbești. Și dacă ai de pus întrebări sau de discutat chestiuni tehnice, ești binevenit s-o faci aici, la comentarii. Dacă nu, care e relevanța comentariilor tale? M-ai descoperit, m-ai dat în vileag, felicitări! Altceva?

Răspunde și tu





ape acide Aur Baia Mare beneficii economice calendar cianură comunitate concurs CSM Știința Baia Mare Cupa României Gold Corporation la rugby Cupa României la rugby dezinformare dezvoltare dezvoltare durabilă ecologişti festival Finlanda industrie minieră jurnalism lanternă localnici locuri de muncă minerit minerit responsabil Noua Zeelandă Patrimoniu povestea aurului responsabilitate resurse revista presei RMGC Roşia: proiectul Roşia Montană Roşia Montană Gold Corporation rugby specialişti spirit protestatar Suedia Timișoara tradiții wallpaper wallpaper Blackberry wallpaper iPad wallpaper iphone ziua minerului