Am primit de la Horaţiu mai multe întrebări într-un comentariu la Iazuri de decantare cu cianură. Întrebările sunt foarte pertinente, iar răspunsurile explică de ce se poate face un proiect minier responsabil la Roşia Montană.
- cite accidente/mina exista in lume
Habar n-am câte accidente/mină există în lume, dar e sigur că numărul lor a scăzut dramatic în ultimii 10-20 de ani, odată cu conştientizarea pericolelor (evaluarea şi managementul riscurilor), a schimbărilor drastice în legislaţie şi în reglementări, a creşterii rolului societăţii civile şi a creşterii reponsabilităţii industriei în general şi a industriei miniere în special (Framework for responsible Mining, International Cyanide Management Code, The Initiative for Responsible Mining Assurannce, United Nations Global Compact).
- ce poate sa se intimple in cel mai rau caz
Aici găsiţi “Identificarea şi analiza riscurilor accidentale şi metodele de prevenire”.
- legislatia exista, in regula, dar cum putem fi siguri ca se si aplica corect pe meleagurile noastre
Monitorizarea proiectului se va face de autorităţile române, de instituţiile finanţatoare (The Equator Principles – “a benchmark for the financial industry to manage social and environmental issues in project financing“) şi de companiile de asigurare. În plus, poate fi înfiinţată o reţea de monitorizare a societăţii civile. O astfel de iniţiativă, după părerea mea, ar fi mai mult decât binevenită.
- compania intra in dificultati financiare si intrerupe tot: urmari
Pentru ca aşa ceva să nu se întâmple, se plăteşte o garanţie financiară de mediu. Compania va trebui să depună anual, încă înainte de începerea exploatării miniere, în funcţie de lucrările pe care le va efectua, o garanţie bancară. Scopul acesteia este de a acoperi cheltuielile de închidere si reabilitare a zonei în cazul în care compania, din diverse motive, nu îşi îndeplineşte angajamentele, lucrările de refacere a mediului urmând a fi realizate de către un terţ. Această sumă nu a fost deocamdată calculată de către autorităţile competente, dar probabil că va fi de peste 135 de milioane de dolari (conform unor estimări independente). (Mai multe despre aceasta garanţie financiară de mediu: OUG 58/19 din 25.02.2004, infolegal.ro, Legea minelor)
- exact ce anume toxic ramine la sfirsit
Din fericire, cam nimic din ce rămâne nu este toxic. Legislaţia românească şi cea europeană reglementează concentraţia de cianură la descărcarea în iazul de decantare la 10 mg/l, iar la Roşia Montană aceasta va fi de 5-7 mg/l. Prin comparaţie, concentraţia naturală de cianură dintr-o ceaşcă de cafea poate ajunge la 6 mg/l, în sarea de masă – 13 mg/l, în sarea pentru amestecul antiderapant folosit iarna la drumuri – 350 mg/l, în fumul de ţigară – 1.600 mg/l (sursa aici). În plus, cianura are o proprietate foarte importantă: ea se degradează în mod natural sub acţiunea razelor ultraviolete. În 3-6 luni, poate ajunge la 2-3 mg/l, iar într-un an poate ajunge chiar la 1 mg/l. (Mai multe despre tehnologia folosită aici.)
De ani de zile, de când au apărut aceste temeri, stau şi mă întreb care este sursa lor. Suntem mai speriaţi de felul nostru? Nu ştiu. S-a exagerat mult pe tema proiectului? Sigur. Eu am ales să văd partea noastră de responsabilitate, a companiei. Poate, să zicem, că am comunicat prea puţin până acum. Cu siguranţă vom comunica mai mult de-acum înainte. Iar blogul ăsta e un fel de-a ajuta comunicarea.
Eu nu am nimic in legatura cu proectul Rosia Montana sau macar cu zona respectiva, locuesct in Timisoara dar ma intraeb ce se intampla cu ceanura dintr-un litru de apa (care dupa cum ai spus per litru se gaseste 5-7mg si posibil ca intr-un am de la ultravioletele soarelui sa scada la 1 mg), cati litri se vor aduna intr-un an pana ca aceasta ceanura sa scada si cat va ramane apa respectiva in iazul respectiv. O zi buna domnule Hosu
Ma intreb cand o sa se arate si efectele exploatatrilor miniere in tari similare Romaniei unde coruptia, delasarea si lucrul facut dupa ureche e la el acasa. Exemple din plin in America Latina.
Nu sunt impotriva proiectului dar sunt impotriva lui in Romania in conditziile actuale, intr-o societate iresponsabila fatza de viitorul sau, iar RMGC nu ma poate convinge ca e detzinatoarea de solutzii, oricum a calcat stramb de atatea ori… deci precedentul e creat.
Sucese nebanuite.
Gică
Nu uita şi ţine seama că nu e vorba de America Latină aici, ci de Uniunea Europeană.
Ma intreb cati din cei care se impotrivesc acestei investitii o fac din acelasi considerent ca Gica Petrescu. El e impotriva din principiu si nu exista nimic care sa-i schimbe opinia. Ajung la o curiozitate mai veche a mea: Este oportun sa fie supusa dezbaterii publice o chestiune atat de tehnica?
Radu
Cred că este oportun să fie supusă dezbaterii publice o chestiune atât de tehnică. Important este însă ca decizia să fie luată de specialişti şi de experţi, după o evaluare şi expertiză tehnică temeinică şi obiectivă.
Cătăline, la tăţi nii greu ! la unii li mai greu la "mogul" şi cred că dormi bine când explici cum că după exploatare lu" peşte rămâne miros de levănţică şi erup culturile endemice a doua zi ! fugi tare !
Cand buzunarele vor fi pline si se vor vedea urmarile o sa dormiti linistiti noaptea?
o sa dati vina pe altii sau o dispareti pur si simplu?
Comisioane ca si comisioane…dar ganditi’va la tara voastra… la origini. pacat
Din pacate am cam uitat chimia din liceu, dar parca stiam ca sunt mai mulkte tipuri de cianuri, unele foarte toxice si altele mai putin toxice, poate tipurile de cianuri din cafea sau sare sunt altele, poate chiar benefice, fata de cele folosite in exploatarea aurului.
Am inteles ca aceste cianuri au rolul de a “lichefia” roca, si o astfel de subtanta probabil ar avea aceleasi efecte si asupra sistemului meu osos
@Mami
Pe la alte articole de pe blog găsești mai multe despre folosirea cianurii în minerit. Dacă tot nu găsești exact ce te interesează, te rog întreabă-mă.
Revin cu inca cateva intrebari:
1. Ne puteti oferi alta sursa care sa fie si academic si stiintific valida referitor la cata cianura se afla in mancare? sursa oferita este o pagina pdf fara nici o certificare care poate fi facuta de orcine, la fel si site-ul pe care e gazduita.
2. Acelasi lucru si referitor la degradarea cianurii, va rog sa oferiti surse stiintifice si certificate nu cele de pe site-uri de minerit.
3. Referitor la certificarile RMGC as vrea sa stiu daca aceasta este certificata de catre International Cyanide Management Institute ?
4. Daca, conform spuselor dumneavoastra, cianura se degradeaza de la soare, atunci va rog sa explicati de ce la Baia Mare inca nu creste nimic pe halta de steril, au trecut 10 ani de cand sta in soare, si au venit seminte de flori si iarba din toate partile, ar fi trebuit ca cianura sa se dizolve si sa avem o campie acolo bazandu-ne pe explicatia oferita.
5. De ce sunt moderate mesajele care apar pe acest blog daca vreti sa raspundeti la toate intrebarile cititorilor?
Va multumesc anticipat pentru timpul si rabdarea acordate,
Cu respect,
Radu Boloveschi
@Radu Boloveschi
. Este blogul meu personal, nu al companiei, fac lucrul ăsta în timpul meu liber. Mai devreme sau mai târziu, răspund tuturor întrebărilor relevante și justificate. DIn păcate, prea puține dintre ele sunt relevante și justificate 
.
1. http://www.cyanidecode.org/cyanidefacts.php, http://www.catalinhosu.ro/category/bau-bau, http://www.catalinhosu.ro/?s=cianura
2. Vezi răspunsul de mai sus.
3. Da. http://www.cyanidecode.org/signatorycompanies.php
4. N-are legătură cu degradarea cianurii. Acele halde ar trebui reabilitate mai întâi. Cum se face acest lucru: sterilul se impermeabilizează (cu strat de argilă sau sol argilos, care se compactează), apoi se acoperă cu sol vegetal, care se înierbează. Mai multe informații: http://www.catalinhosu.ro/?s=reabilitare.
5. Dacă ați vedea ce comentarii lasă unii pe aici, ați fi de acord cu această măsură