Nu ascund că mă bucur 
. Timișoara (și în special sportul timișorean) au un loc special în sufletul meu.
Deci, RCM UV Timișoara a învins CSM Știința Baia Mare cu 32 – 10. Comunicatul de presă de după meci este aici. Mai jos câteva poze frumoase.
Arhiva pentru categoria 'Aur'
Pagina 2 din 7
Mai jos, wallpaper pentru luna decembrie, formate wide, 1600×1200 (bun și pentru Blackberry), iPhone și iPad.
(Acest text face parte din serialul Descoperă.ro – „Povestea aurului”.)
Cât timp poate fi exploatată o mină de aur? În general, între 10 şi 35 de ani, spun specialiştii. Şi apoi? Apoi, urmează ceea ce oamenii de specialitate numesc reabilitare: locul fostei mine este eliberat, curăţat de reziduuri, replantat cu vegetaţie… În răstimp de câteva decenii, prin intervenţia omului şi cu ajutorul dat de natură, locul se transformă într-un peisaj renaturat, în care îşi duc viaţa plante, animale şi oameni.
Cei care cred că, odată explotarea unei mine încheiată, compania minieră îşi strânge utilajele şi pleacă, lăsând totul vraişte, greşesc. O fi fost aşa pe vremuri, dar în lumea occidentală nu mai e de mult aşa. Citește mai departe.
(Acest text face parte din serialul Descoperă.ro – „Povestea aurului”.)
Aurul a fost, este şi va rămâne una dintre cele mai preţuite comori ale omenirii, fie la nivel de individ sau de grup. Cu atât mai importante sunt cele mai mari exploatări miniere şi zăcăminte de aur de pe întregul mapamond. În faţa volatilităţii valutelor de hârtie şi a diverselor crize financiare, aurul îşi demonstrează încă o dată valoarea şi puterea – motiv în plus pentru creşterea cererii de aur pe pieţele internaţionale, odată cu intensificarea exploatării preţiosului metal galben. Şi, ca să ştim cu stăm, iată cele mai bogate şi valoroase mine şi zăcăminte de aur. Citește mai departe.
(Acest text face parte din serialul Descoperă.ro – „Povestea aurului”.)
Oamenii au fost atraşi de aur de la începuturile civilizaţiei, semne ale goanei după acest metal preţios dăinuind de mai bine de şase mii de ani. De-a lungul istoriei au fost consemnate călătorii şi expediţii în căutarea aurului, această tendinţă accelerându-se în ultimele două veacuri. Secolul al XX-lea a fost cel mai bun din istoria exploatării aurului: dacă în 1900 producţia mondială se ridica la 386 de tone, cantitatea extrasă în anul 2000 se ridica la 2.590 de tone, de aproape şapte ori mai mult!
De la început, producţia mondială de aur a crescut constant, vârful fiind atins în anul 2001, atunci când au fost produse 2.600 de tone de aur. De atunci, cantitatea de aur produsă anual a înregistrat o scădere treptată, în 2009 fiind produse 2.450 de tone, conform USGS (Serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite, agenţie oficială a guvernului SUA). În 2010, cantitatea produsă a crescut din nou, ajungând la 2.528 de tone, conform World Gold Council. Cererea de aur în 2010 a fost mult mai mare decât cantitatea produsă – 3.812 tone, conform WGC - un nivel record, atins în ciuda faptului că preţul aurului a crescut cu 40% faţă de nivelul anului 2008. Citește mai departe.
(Acest text face parte din serialul Descoperă.ro – „Povestea aurului”.)
Puţine fenomene sociale din istoria omenirii au avut amploarea şi, mai ales, febra şi dinamismul declanşate la nivelul maselor de către celebrele goane după aur. Aparent, soluţia perfectă pentru scăparea de sărăcie şi de toate grijile care decurg din lipsa banilor, aurul a fost, pentru milioane de oameni, visul pentru care nu au precupeţit nimic. Nici timp, nici, familie, nici sănătate, nici măcar propriile lor vieţi. Avem dovada finală reprezentată de Goana după Aur.
Febra aurului
Deşi oamenii au fost atraşi orbeşte de aur încă din Antichitatea timpurie, termenul tipic de Goană după Aur a fost consacrat de perioada de sfârşit a secolului al XIX-lea şi începutut secolului XX, când nenumărate suflete au purces spre izolatele (pe atunci) tărâmuri ale Australiei, Braziliei, Africii de Sud, Californiei, Canadei şi Alaskăi. Citește mai departe.
(Acest text face parte din serialul Descoperă.ro – „Povestea aurului”.)
Primii oameni l-au asociat aproape instinctiv cu Soarele, al cărui simbol a rămas şi astăzi în multe tradiţii şi doctrine ezoterice. Iniţiaţii au avut pentru el cea mai înaltă preţuire, considerând culoarea sa reprezentativă drept stăpâna tuturor culorilor revelate. Cum albastrul este asociat cu pacea, liniştea şi seninătatea, iar roşul cu pasiunea mistuitoare şi pericolul emergent, auriul este un simbol vizibil al perfecţiunii, puterii şi împlinirii. Un periplu printre sensurile şi simbolurile aurului ne prezintă o faţetă mai puţin cunoscută, dar extrem de interesantă a aurului văzut prin ochii iniţiaţilor.
Virtuţile metalului galben
După cum aminteam, culoarea sa galben-aurie, strălucitoare cu irizaţii metalice, a fost dintotdeauna asociată cu simbolismul solar.
Aurul trimite direct spre concepte şi valenţe universale precum : vitalitatea, viaţa, sănătatea, înţelepciunea, lumina, virtutea, uniunea şi, evident, prosperitatea. Citește mai departe.
(Acest text face parte din serialul Descoperă.ro – „Povestea aurului”.)
A fost dintotdeauna unul dintre cele mai râvnite atribute ale celor avuţi. De-a lungul istoriei, a stat la temelia tranzacţiilor monetare din întreaga lume. Niciun alt metal nu a avut un impact atât de interesant şi hotărâtor în evoluţia şi dezvoltarea societăţilor umane. Existenţa sa a provocat patimi, războaie, drame. Cum trăim într-o lume pasionată de recorduri, interesaţi mereu de cine/ce este „cel mai” ori ”cea mai”, am consemnat, alături de câteva calităţi interesante ale aurului, şi câteva superlative, ţinând uneori de calităţile deosebite ale acestui metal, alteori de întrebuinţările pe care oamenii i le-au dat, alteori de prezenţa sa în natură.
Aurul este metalul cel mai maleabil: poate fi prelucrat în foiţe care ating grosimea unei zecimi dintr-un milimetru.
Aurul este extrem de ductil: o singură uncie de aur, adică aproximativ 28, 349 grame, poate fi prelucrată într-un fir care depăşeşte lungimea de 80 kilometri. Citește mai departe.
(Acest text face parte din serialul Descoperă.ro – „Povestea aurului”.)
Fructe învelite în foiţă de aur, lichioruri în care plutesc fărâme de aur, îngheţate decorate cu praf de aur… Ireal? Nu. Decadent, poate, dar foarte-foarte real. Ba mai mult: asemenea lucruri nu doar că se prepară, dar se şi mănâncă! Poate este pentru mulţi o surpriză să afle că aurul e comestibil, dar, printre multele însuşiri uimitoare ale acestui excepţional metal, se numără, iată, şi calitatea de a putea fi consumat. E drept, prea multe beneficii nu aduce sănătăţii, dar măcar nu face rău. Restul e… răsfăţ.
Pare o noutate, dar nu este. Obiceiul de a consuma aur există de secole. În Evul Mediu, cei foarte înstăriţi ofereau la ospeţe – şi mâncau ei înşişi – fructe aurite (poleite cu foiţă de aur foarte fină) şi care puteau fi consumate ca atare, ori dulciuri preparate şi ele cu aur. Oamenii acelor vremuri nu se gândeau, însă, făcând asta, numai să-şi demonstreze bogăţia. Ei aveau asupra aurului o viziune diferită de a noastră: îl considerau – sub influenţa gândirii magice şi alchimice – un metal valoros sub multe aspecte, inclusiv cel al efectelor asupra corpului uman. Un metal atât de nobil nu putea fi decât binefăcător sănătăţii. Citește mai departe.
(Acest text face parte din serialul Descoperă.ro – „Povestea aurului”.)
Spunem „aur” şi ne gândim îndată la bijuterii sau la lingouri masive de metal preţios. În mintea noastră, îl asociem cu averea individuală, cu avuţia naţională şi, în general, cu ideea de bogăţie şi fast. Da, aurul e foarte valoros, dar nicidecum doar ca materie primă pentru bijuterii luxoase sau ca monedă forte, ci şi – poate o să vă surprindă – ca material cu variate şi importante utilizări în tehnică, de la construcţia sateliţilor artificiali, până la cea a avioanelor de război şi a maşinilor de Formula 1.
Aurul are – printre alte proprietăţi – o mare capacitate de a reflecta radiaţiile electromagnetice cu diverse lungimi de undă: radiaţii din spectrul vizibil, infraroşii, unde radio. Această însuşire face din el un material ideal pentru realizarea unor straturi protectoare care să ferească obiectele şi oamenii, deopotrivă, de efectele nefaste ale acestor radiaţii. Astfel, aurul se regăseşte în vizoarele costumelor de protecţie termică, destinate celor ce lucrează în medii cu temperaturi ridicate, dar şi în piese din componenţa unor avioane de luptă (precum EA-6B Prowler, al aviaţiei americane). Citește mai departe.
