V-am mai spus (pe Facebook și pe Twitter) despre Turul virtual al Roșiei Montane.
În acest tur virtual descoperi clădirile din zona protejată, monumentele istorice, carierele exploatate până în 2006, toate parte a tradiției miniere milenare a Roșiei Montane.
Sper să fie interesant, instructiv și lămuritor pentru cei care n-au ajuns încă la Roșia Montană, dar sper să fie la fel și pentru cei care au fost deja.
Episodul al III-lea (citește episodul I și episodul II)
Citatele cu adevăruri universale abundă în astfel de mail-uri. Unul dintre ele spune că „Turcia, Cehia, Grecia, Costa Rica, Germania, Argentina, Filipine au interzis mineritul cu cianuri”.
Aici v-am spus cum a interzis, de exemplu, statul Montana mineritul cu cianuri. Acum să vă spun și despre cele de mai sus.
În Turcia există zeci de proiecte miniere aurifere, iar majoritatea lor folosesc cianura. Eu am vizitat, în vara lui 2008, mina Ovacik. Unde – surpriză pentru atot-și-atoateștiutori – se folosește cianura (poze din vizita de atunci mai jos). Iar Turcia este cel mai mare producător de aur din Europa, cu 17 tone în 2010 (sursa). Citeste mai departe ‘Mituri, prostii, minciuni și informații false și neverificate despre Roșia Montană (III)’
Apărut în numărul din septembrie al revistei Albaiulianul. Îl puteți citi aici.
Expoziția ”Aurul Apusenilor” a împlinit un an de la inaugurarea ei în „casa 325” din Roșia Montană, prima casă restaurată de Roșia Montană Gold Corporation. De atunci, ea a fost vizitată de peste 10.000 de oameni.
Cu ocazia asta, casa 325 găzduiește de azi și până pe 30 aprilie expoziţia temporară, „Coroplastica, medalioane şi tipare ceramice din colecţiile Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia”. Expoziţia cuprinde figurine ceramice create de meşterii Daciei romane, artefacte descoperite pe teritoriul judeţului Alba. Vizitatorii vor avea ocazia să admire micile statuete şi plachete care, acum aproape 2.000 de ani, erau cea mai accesibilă formă de artă.
Partea mișto este că expoziția poate fi vizitată direct de pe site-ul RMGC, Citeste mai departe ‘Vizitează virtual expoziția ”Aurul Apusenilor” din Roșia Montană’
Este greu de crezut ca acum, sa spunem, 10 ani, cineva, cu exceptia pasionatilor de istorie, ar fi pomenit de Rosia Montana mai mult decat ca loc de descoperire a tripticelor, celebrele placute cerate din vremea romanilor, sau ca locatie a unor mine stravechi datand din vremea acelorasi stramosi latini. Astazi, aproape ca nu exista roman care sa nu aiba o opinie vis-a-vis de controversatul proiect minier cu capital strain care vizeaza comuna in cauza. Grija fata de Rosia Montana, de patrimoniul national si potentialul turistic al zonei, pare sa ne fi cuprins pe toti, brusc, uitand, probabil, ca acolo minele nu s-au inchis mai bine de 2000 de ani, ca raurile sunt la fel de rosii si de toxice ca si in Antichitate, ca nu exista turism si ca saracia in care se zbate mica localitate de decenii bune face ca locuintele oamenilor si centrul istoric al comunei sa arate chiar mai rau decat ruinele romane. In aceeasi ordine de idei, o intrebare retorica se ridica inevitabil… Cati dintre noi cunosc adevarul despre Rosia Montana?
Textul de mai sus este introducerea articolului ”Între a fi și a nu fi… Roșia Montană”, scris de Adrian Nicolae pe Descoperă.ro. Sper să vă placă. Este despre Roșia Montană, despre istorie, despre patrimoniu, despre minerit și despre proiectul minier Roșia Montană.
Ei, da. Să discutăm și despre patrimoniu. Despre cel de la Roșia Montană. Ca să fie mai simplu (nu doar pentru mine, ci și pentru voi), voi apela și la pagina de FaceBook a Proiectului Roșia Montană. Adică, voi posta aici ce puteți găsi și acolo, dar și altele. Pentru cei care au cont FB, oi da de fiecare dată și link-ul către articolul de acolo, poate vă interesează comentariile, poate vă interesează să dați ”Like”.
Inportant e să aveți aceste informații. Sper să fie un demers pe care să-l găsiți interesant.
Moștenirea culturală de la Roșia nu a fost cercetată sistematic până în anul 2000. Atunci a fost demarat unul dintre cele mai mari programe de cercetare arheologică din România și din Europa: Programul Național de Cercetare Arheologică ”Alburnus Maior”, coordonat de Muzeul Național de Istorie a României. Finanțarea acestui program a fost făcută în întregime, conform legii, de RMGC, iar suma totală a depășit 11 milioane dolari.
Clădire cu hipocaust, din zona Carpeni - rezervație arheologică
Astăzi, comunitatea din Roșia Montană a trimis o scrisoare deschisă ministrului Culturii și Patrimoniului Național, Kelemen Hunor.
”Stimate Domnule Ministru Kelemen Hunor,
Comunitatea din Roşia Montană nu doreşte să fie inclusă în patrimoniul UNESCO! Nu vrem să fim exponate într-un muzeu în care s-ar putea ca nimeni să nu intre! Nu vrem să ne întelegeţi greşit, aţi fost la Roşia Montană, aţi văzut cum trăiesc oamenii de aici şi cred că sunteţi de acord cu noi că salvarea Roşiei Montane nu vine din includerea ei în UNESCO. Suntem mineri din tată în fiu, ne pasă de istorie şi de patrimoniul localităţii noastre, însă suntem convinşi că doar un minerit modern este o şansă reală de dezvoltare a zonei.
În ataşament găsiţi opinia noastră, a locanicilor din Roşia Montană faţă de acest subiect şi faţă de aşa-zisul festival Fân Fest prin care organizatorii susţin că că cei care au venit la acest dezmăţ promovează Roşia Montană şi îşi exprimă dorinţa ca localitatea noastră să fie inclusă pe lista patrimoniului UNESCO. Ce s-a întâmplat la acest festival nu numai că sfidează cultura, dar este total împotriva unei asemenea iniţiative.
Cu stimă şi consideraţie,
ONG Pro Roşia Montană, ONG Pro Dreptatea şi Parteneriatul de Mediu Roşia Montană”
Scrisoarea conține imagini și link-uri, pe care le puteți vedea în versiunea integrală a scrisorii.
UPDATE: Iată cam cum stă treaba cu patrimoniul UNESCO prin alte părți ale lumii.
De mai bine de o săptămână, colegi de-ai mei – AnaMaria și Ionuț – au terminat un proiect în Roșia Montană. Un proiect de semnalizare cu panouri și indicatoare a locurilor de interes sau viitor interes (în perspectiva proiectului minier) din Roșia Montană.
Cu siguranță că imaginile de aici spun mai mult decât aș putea spune eu 
. Mai jos un preview cu panoul de la casa 329 care, de-a lungul timpului, a fost chiar și cazino.
Astăzi, în Monitorul de Alba, colega mea Claudia Buruiană, doctor în sociologie, a dat un interviu. Îl găsiți aici și mai jos.
RMGC și revitalizarea tradițiilor miniere
Roșia Montană Gold Corporation s-a implicat, în ultima vreme, pe lîngă proiectele de ecologizare a zonei și de conservare a patrimoniului arheologic, și în alte proiecte de revitalizare a tradițiilor miniere, tradiții care, de altfel, sunt sufletul acestei comunități. Despre ce este vorba în acest context ne spune într-un interviu Claudia Buruiană, sociolog la departamentul Relații Comunitare al Roșia Montană Gold Corporation.
Claudia Buruiană, sociolog Roșia Montană Gold Corporation
Aici găsiţi câteva fotografii cu galerii miniere romane din Apuseni, altele decât cele de la Roşia Montană. Nimeni nu vorbeşte despre ele. De ce?
