Arhiva pentru categoria 'Roşia: proiectul'

Aurul, comoara din adâncuri. Cum o scoatem la suprafață?

(Acest text a fost publicat în Libertatea).

Aurul este unul dintre cele mai rare elemente şi, ca atare, unul dintre cele mai căutate metale preţioase. Ce îl face unic? Fiecare dintre calităţile sale excepţionale: e moale, foarte maleabil, rezistent la coroziune, aproape indestructibil şi lipsit complet de toxicitate. Este atât de maleabil încât poate fi transformat într-o foiţă atât de fină şi subţire încât lumina poate trece prin ea. Aurul este practic imun la apă şi oxigen. Mai mult decât atât, se pot face cu uşurinţă aliaje din aur cu alte metale, cum ar fi argintul sau cuprul, proces prin care se măresc duritatea şi rezistenţa aurului la abraziune.

Toate aceste calităţi fizice şi chimice l-au transformat într-una dintre cele mai valoroase resurse naturale ale Pământului. Așadar, nimic mai explicabil decât dorinţa de a scoate aurul din adâncuri. Descoperirea oricărui zăcământ de aur e mai mult decât o afacere: este un moment care poate schimba fundamental viaţa oamenilor și loculîn adâncul căruia se ascunde comoara, aducându-le bunăstare. Exploatarea aurului este, în același timp, și o afacere profitabilă. O industrie fabuloasă în desfăşurarea căreia apar beneficii majore pentru comunităţile în care există şi potenţialul oferit afacerilor conexe, dar şi dezbaterile moderne legate de tehnicile folosite pentru a scoate aurul la lumină. Citește mai departe.

Comoara din adâncuri. Europa în goana după aur

(Acest text a fost publicat în Libertatea).

Din cauza lui s-au pornit războaie, s-au creat şi dezintegrat imperii. A stârnit pasiuni inimaginabile şi a schimbat destine. Aurul rămâne şi-acum, poate chiar mai mult decât în ultimele decenii, cel mai dorit, mai râvnit și mai căutat metal de pe Pământ. Sunt 50 de ţări în Europa, dar numai 7 au zăcăminte de aur care contează în industria auriferă, iar România este una dintre ele.

Aurul lumii și aurul de lângă noi

China, Statele Unite, Australia şi Africa de Sud sunt cei mai mari producători de aur din lume. Potrivit datelor statistice, aceste patru ţări acoperă peste 40% din producţia mondială de aur. Exploatări aurifere există în 85 de ţări din lume.

În Europa, zăcăminte de aur care contează în acest marele ansamblu se găsesc în doar 7 ţări, iar România este una dintre ele. Citește mai departe.

Aceleași motive, concluzii complet diferite

Am citit zilele astea un articol contra proiectului minier Roșia Montană, publicat de Cornel Nistorescu luni, 16 aprilie 2012. Citindu-l, mi-am amintit că am citit unul asemănător – deși era pentru proiectul minier! – cu ceva vreme în urmă. Mi-am bătut capul vreo cîteva zile despre ce era vorba și azi mi-am amintit. Un articol scris de Rareș Bogdan în 16 august 2010.

Pe ambii – ziariști importanți ai României de după ’89 – îi leagă originile și multe amintiri de zona Apusenilor, de Roșia Montană. Plecând de la acestea, concluziile lor despre oportunitatea proiectului minier Roșia Montană sunt diferite. Ambele abordări sunt reale, motivele de la care pleacă sunt reale. Și-atunci, ce ne facem?

O spun înc-o dată: să lăsăm specialiștii să decidă. Să spună dacă proiectul respectă legislația. Dacă da, să emită autorizațiile necesare. Dacă nu, să spună ce nu e în regulă. Dar s-o facă repede, pentru că oamenii din Roșia Montană așteaptă de prea mult timp un răspuns.

Roșia Montană, azi – album foto

Pentru că sunt încă mulți – ba chiar foarte mulți – cei care cred că Roșia Montană astăzi e un paradis verde, un loc neatins de poluare, am făcut un album foto cu efectele mineritului de până acum. E important de reținut că poluarea va dispărea o dată cu investițiile RMGC în implementarea noului proiect minier.

Salvarea patrimoniului de la Roşia Montană nu se face cu discursuri sforăitoare şi cu activitate intensă pe bloguri!

Un interviu cu Cosmin Popa, cercet[tor la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române și purtător de cuvânt al Grupului Independent de Monitorizare a Patrimoniului Cultural al Roșiei Montană – GIMPCRM.

Aici găsiți întreg interviul, iar aici raportul GIMPCRM.

Despre opoziția proiectului minier

Am scris și eu de câteva ori (aici, aici și aici). Ultima dată am scris că „Ar trebui să se uite în curtea lor”. Ar fi o prea mare aroganță să cred că de acolo a pornit acest articol, dar nu e deloc arogant să vă spun că merită citit.

Ne permitem să alungăm investitorii străini?

Citiți aici un articol din revista Capital.

Imagine preluată de pe website-ul revistei Capital.

Eu cred că au dreptate.

De ce unii nu mai sponsorizează Greenpeace

Vă povestește Robintel aici.

Și a mai scris despre Roșia Montană: aici și aici. Iar ce a scris aici se leagă cu asta.

Românii susțin Proiectul Roșia Montană – sondaj IRES

Și link-uri aici și aici.

Turul Roșiei Montane

V-am mai spus (pe Facebook și pe Twitter) despre Turul virtual al Roșiei Montane.

În acest tur virtual descoperi clădirile din zona protejată, monumentele istorice, carierele exploatate până în 2006, toate parte a tradiției miniere milenare a Roșiei Montane.

Sper să fie interesant, instructiv și lămuritor pentru cei care n-au ajuns încă la Roșia Montană,  dar sper să fie la fel și pentru cei care au fost deja.