Și a mai scris despre Roșia Montană: aici și aici. Iar ce a scris aici se leagă cu asta.
Arhiva pentru categoria 'Roşia: proiectul'
V-am mai spus (pe Facebook și pe Twitter) despre Turul virtual al Roșiei Montane.
În acest tur virtual descoperi clădirile din zona protejată, monumentele istorice, carierele exploatate până în 2006, toate parte a tradiției miniere milenare a Roșiei Montane.
Sper să fie interesant, instructiv și lămuritor pentru cei care n-au ajuns încă la Roșia Montană, dar sper să fie la fel și pentru cei care au fost deja.
Merită să citiți aici întregul interviu despre monitorizarea proiectului minier propus la Roșia Montană cu sociologul Alin Teodorescu, fondator al IMAS, interviu din care redau mai jos doar câteva citate.
Partea socială este măsurarea calității vieții la nivel local. S-au făcut ceva măsuratori și în zonă, nivelul este unul dintre cele mai coborâte din România, aproape de polul sărăciei din Europa.
În zona Roșia Montană, intenția de părăsire este foarte mare. Oamenii pleacă de acolo de unde nu au posibilități de evoluție.
Deschiderea unei activități economice provoacă schimbări în mare parte pozitive. [...] Dacă Roșia Montană va fi lăsată așa, va intra într-un declin fără sfârșit. [...] Dacă nu există o investiție, o deschidere de șantier, zona respectivă se reîntoarce în sălbăticie.
Sistemele de monitorizare sunt prevăzute și de legile românești, și de directivele europene.
Pe VisUrât îl știți, am mai publicat ce a scris el, ba chiar e în blogroll. Aici este un articol care atinge și problema Roșiei Montane. Poate că unii îl veți considera un post dur, poate că alții nu. Cred însă că poate justifica unele dintre acțiunile din ultima vreme ale opozanților proiectului Roșia Montană.
UPDATE:
Și tot VisUrât întreabă „Tu ce aștepți de la stat?”.
Crde că e foarte clar de ce îl susțin eu 
. Dar aici puteți afla de ce îl susține Marius Ghilezan. Despre Marius am mai scris aici.
Episodul al III-lea (citește episodul I și episodul II)
Citatele cu adevăruri universale abundă în astfel de mail-uri. Unul dintre ele spune că „Turcia, Cehia, Grecia, Costa Rica, Germania, Argentina, Filipine au interzis mineritul cu cianuri”.
Aici v-am spus cum a interzis, de exemplu, statul Montana mineritul cu cianuri. Acum să vă spun și despre cele de mai sus.
În Turcia există zeci de proiecte miniere aurifere, iar majoritatea lor folosesc cianura. Eu am vizitat, în vara lui 2008, mina Ovacik. Unde – surpriză pentru atot-și-atoateștiutori – se folosește cianura (poze din vizita de atunci mai jos). Iar Turcia este cel mai mare producător de aur din Europa, cu 17 tone în 2010 (sursa). Citeste mai departe ‘Mituri, prostii, minciuni și informații false și neverificate despre Roșia Montană (III)’
Vă spuneam aici și aici despre beneficiile economice aduse de industria minieră din Australia, Canada, Finlanda, Chile și Peru. Am găsit un articol despre „Impactul major al marilor mine de aur asupra economiei peruviene”. Este un raport publicat de World Gold Council și Oxford Policy Management (OPML).
OPML este o companie de consultanță de mare renume internațional, implicată inclusiv în Proiectul Roșia Montană. Iată care sunt concluziile lor referitoare la beneficiile economice ale proiectului minier.
- Impactul economic al proiectului de exploatare a aurului propus de compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a fost subiectul central al unei conferinţe internaţionale organizate în iulie 2010 în Bucureşti cu sprijinul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMM). Experţii internaţionali prezenţi la eveniment au subliniat oportunitatea acestei investiţii pentru România şi pentru sectorul minier în general. Citește mai departe.
- Statul român are de câștigat din proiectul Roșia Montană. Planul de afaceri al proiectului minier prevede beneficii totale de peste 4 miliarde de dolari pentru economia României. Beneficiile statului român din proiectul minier de la Roşia Montană vin din trei surse:
- Participaţia de 19,3% pe care o deţine în compania RMGC și care îi asigură o cotă proporțională din profitul obţinut de proiect.
- Redevenţele miniere aplicate pentru producţia de aur şi argint obţinută, plătibile către bugetul de stat.
- Impozitele şi taxele pe profit, salarii, proprietăţi, accize, taxe de exploatare şi altele. Citește mai departe.
Acesta ar fi episodul al doilea, continuare de aici.
Într-un e-mail primit de mine – unul dintre cele care circulă cu sutele, poate chiar miile în lanț pe internet,se spune: „Cum e posibil ca Statul Român să declare această industrie neprofitabilă (industria minieră – n.m.) şi să o închidă, să spună că resursele de aur sunt epuizate în condiţiile în care astăzi, specialiştii declară că în România există cel puţin 8 zăcăminte de aur de talie mare? Nu mai vorbim despre zăcămintele de argint sau alte minereuri extrem de valoroase”.
Statul român a declarat industria minieră neprofitabilă pentru că așa era: NEPROFITABILĂ. Pentru o producție-marfă de, să zicem, 1 leu, statul cheltuia, în cele mai fericite cazuri, 3-4 lei. Restul veneau de la buget, subvenții. Adică din banii care ar fi putut merge în educație, sănătate, infrastructură, apărare etc. De ce era neprofitabilă? Pentru că nu s-au mai făcut investiții nici în tehnologie, nici în explorare, pentru că nu au mai fost bani.
Nu a spus nimeni, niciodată (lucrez în industria minieră de aproape 9 ani, nu am auzit pe nimeni să spună asta, și nici nu am găsit vreo referire pe internet la o astfel de declarație) că zăcămintele de aur ale României sunt epuizate. La Roșia Montană, de exemplu, se știa de un zăcământ de 27-28 de tone. Dar a fost nevoie de o investiție de zeci de milioane de dolari și de o explorare geologică de mai bine de 7 ani ca să se poată cunoaște zăcământul de la Roșia Montană, adică 314 tone de aur și 1.480 de tone de argint. Mai multe detalii despre cum se folosesc resursele naturale aici. Citeste mai departe ‘Mituri, prostii, minciuni și informații false și neverificate despre Roșia Montană (II)’
Zilnic, citesc o grămadă de știri, articole, reportaje, virale, scrisori în lanț, mailuri etc. Prin natura meseriei, cele mai multe dintre ele despre Roșia Montană. Și tot zilnic, rămân uimit despre cum sunt luate de bune informații neverificate, doar pentru că oamenilor le place să creadă că așa este.
Așa că m-am hotărât să încerc să „denunț” aceste informații neverificate și false despre Roșia Montană. Cu siguranță, va fi vorba despre un serial, sau despre postări cu o anumită regularitate, că-s multe, bată-le să le bată de informații! Sau de dezinformații și dezinformare…
Citeam undeva că „Imperiul Roman a jefuit teritoriul acestei ţări de 500 de tone de aur, iar Imperiul Austro-Ungar a jefuit România de alte 800 de tone de aur”. Ce e în neregulă aici? În afară de faptul că ocupația Imperiului Roman și a Imperiului Austro-Ungar sunt parte din istoria noastră. Și în afară de faptul că acest popor, poporul român cum îl știm azi, s-a născut datorită cuceririi romane a Daciei. Cifrele din citat sunt în neregulă. Pentru că nimeni nu știe cât aur s-a dus la Roma; unii istorici vorbesc de 150 de tone, alții de 1.500 de tone. Dar nu există mărturii care să documenteze aceste valori. La fel și pentru aurul exploatat în timpul Imperiului Austro-Ungar. Nu spun că s-a dus mult sau puțin (oricum, ca să fie mult sau puțin, trebuie comparat cu ceva), spun doar că nu se știe exact și, probabil, nu se va ști niciodată cât, pentru că nu sunt surse istorice pentru aceste calcule.
Tot acolo citeam că „zăcămintele de aur ale României sunt estimate la o valoare cuprinsă între 50 și 100 miliarde dolari”. Ce e în neregulă aici? Păi, nu știm la ce preț al aurului s-a făcut estimarea. La prețul mediu de 1.650 dolari uncia (prețul aproximativ al ultimelor câteva zile), e vorba de o cantitate cuprinsă între 30 și 60 de milioane de uncii (adică între 930 și 1.860 de tone; o uncie de aur are 31,1034 grame). La prețul mediu de 1.800 dolari uncia (cît era acum câteva săptămâni), cantitatea variază între 27 și 55 milioane uncii, adică între 855 și 1.710 tone. Dacă facem acest calcule la prețul de acum 2-3 ani, adică aproximativ 750 dolari uncia, atunci calculele ne duc la o variație a cantității estimate de 2.000 până la 4.000 de tone. Dar dacă facem aceleaşi calcule pentru prețul mediu al aurului din ultimii 3 ani? Şi uite-aşa putem continua raţionamentul la nesfârşit.*
Din calculele puţine de mai sus rezultă o variație a cantității de aur a României de la 930 la 4.300 de tone. Și-acum vă întreb: cât aur are România, bazându-ne pe sumele din citatul de mai sus? Până aflu răspunsul vostru, vă spun răspunsul meu: „habar n-am!”.
Dra mai e ceva legat de aceste estimări. Cine le-a făcut? În ce an? Prin ce metodă? Și cine le-a auditat? Toate întrebări relevante, iată de ce. Înainte ca RMGC să înceapă explorarea geologică, în 1997, zăcământul de la Roșia Montană era estimat la 27-28 de tone de aur. După aproape 7 ani de explorare, peste 1.000 de foraje cu o lungime totală de peste 130 kilometri, după o investiție care se apropie de 100 milioane dolari, s-a conturat un zăcământ de peste 300 de tone de aur și peste 1.600 tone de argint. Acest zăcământ, împreună cu metodele de explorare și cele de estimare au fost auditate de câteva companii independente internaționale care, prin specialițtii lor, asta fac. Și a fost, astfel, confirmată o cantitate de 314 tone de aur și 1.480 de tone de argint.
* Am făcut mici rotunjiri, care însă nu afectează raţionamentul.
