Arhiva pentru categoria 'Roşia: proiectul'

Pagina 2 din 7

Informați-vă, oameni buni, nu mai credeți orice fără să verificați! Mituri, prostii, minciuni și informații false și neverificate despre Roșia Montană

Zilnic, citesc o grămadă de știri, articole, reportaje, virale, scrisori în lanț, mailuri etc. Prin natura meseriei, cele mai multe dintre ele despre Roșia Montană. Și tot zilnic, rămân uimit despre cum sunt luate de bune informații neverificate, doar pentru că oamenilor le place să creadă că așa este.

Așa că m-am hotărât să încerc să „denunț” aceste informații neverificate și false despre Roșia Montană. Cu siguranță, va fi vorba despre un serial, sau despre postări cu o anumită regularitate, că-s multe, bată-le să le bată de informații! Sau de dezinformații și dezinformare…

Citeam undeva că „Imperiul Roman a jefuit teritoriul acestei ţări de 500 de tone de aur, iar Imperiul Austro-Ungar  a jefuit România de alte 800 de tone de aur”. Ce e în neregulă aici? În afară de faptul că ocupația Imperiului Roman și a Imperiului Austro-Ungar sunt parte din istoria noastră. Și în afară de faptul că acest popor, poporul român cum îl știm azi, s-a născut datorită cuceririi romane a Daciei. Cifrele din citat sunt în neregulă. Pentru că nimeni nu știe cât aur s-a dus la Roma; unii istorici vorbesc de 150 de tone, alții de 1.500 de tone. Dar nu există mărturii care să documenteze aceste valori. La fel și pentru aurul exploatat în timpul Imperiului Austro-Ungar. Nu spun că s-a dus mult sau puțin (oricum, ca să fie mult sau puțin, trebuie comparat cu ceva), spun doar că nu se știe exact și, probabil, nu se va ști niciodată cât, pentru că nu sunt surse istorice pentru aceste calcule.

Tot acolo citeam că „zăcămintele de aur ale României sunt estimate la o valoare cuprinsă între 50 și 100 miliarde dolari”. Ce e în neregulă aici? Păi, nu știm la ce preț al aurului s-a făcut estimarea. La prețul mediu de 1.650 dolari uncia (prețul aproximativ al ultimelor câteva zile), e vorba de o cantitate cuprinsă între 30 și 60 de milioane de uncii (adică între 930 și 1.860 de tone; o uncie de aur are 31,1034 grame). La prețul mediu de 1.800 dolari uncia (cît era acum câteva săptămâni), cantitatea variază între 27 și 55 milioane uncii, adică între 855 și 1.710 tone. Dacă facem acest calcule la prețul de acum 2-3 ani, adică aproximativ 750 dolari uncia, atunci calculele ne duc la o variație a cantității estimate de 2.000 până la 4.000 de tone. Dar dacă facem aceleaşi calcule pentru prețul mediu al aurului din ultimii 3 ani? Şi uite-aşa putem continua raţionamentul la nesfârşit.*

Din calculele puţine de mai sus rezultă o variație a cantității de aur a României de la 930 la 4.300 de tone. Și-acum vă întreb: cât aur are România, bazându-ne pe sumele din citatul de mai sus? Până aflu răspunsul vostru, vă spun răspunsul meu: „habar n-am!”.

Dra mai e ceva legat de aceste estimări. Cine le-a făcut? În ce an? Prin ce metodă? Și cine le-a auditat? Toate întrebări relevante, iată de ce. Înainte ca RMGC să înceapă explorarea geologică, în 1997, zăcământul de la Roșia Montană era estimat la 27-28 de tone de aur. După aproape 7 ani de explorare, peste 1.000 de foraje cu o lungime totală de peste 130 kilometri, după o investiție care se apropie de 100 milioane dolari, s-a conturat un zăcământ de peste 300 de tone de aur și peste 1.600 tone de argint. Acest zăcământ, împreună cu metodele de explorare și cele de estimare au fost auditate de câteva companii independente internaționale care, prin specialițtii lor, asta fac. Și a fost, astfel, confirmată o cantitate de 314 tone de aur și 1.480 de tone de argint.

* Am făcut mici rotunjiri, care însă nu afectează raţionamentul.

Dragoş Tănase, despre minerit modern şi dezvoltare durabilă la Roşia Montană

Apărut în numărul din septembrie al revistei Albaiulianul. Îl puteți citi aici.

Beneficiile României cresc odată cu creșterea prețului aurului

Am ales să răspund întrebării nr. 1 printr-un articol. În principiu, întrebarea este despre beneficiile statului: cresc și ele odată cu creșterea prețului aurului? Pe scurt, da, la fel cum pot scădea dacă scade prețul aurului. De ce? Hai să vedem.

Planul de afaceri de pe pagina de internet a RMGC este calculat la un preț de 900 USD/uncia de Au și 12,5 USD/uncia de Ag. La acest preț, aurul și argintul vor fi vândute cu 7,5 miliarde USD, din care 1,8 miliarde USD intră direct la buget, din taxe, impozite, redevență minieră și dividende.

Acestea sunt procentuale. De exemplu, impozitul pe profit este 16% deci, cu cât mai mare e profitul, cu atât mai mare va fi și impozitul. Redevența minieră este 4% din valoarea de vânzare deci, cu cât se vând mai scump aurul și argintul, cu atât mai mare va fi redevența plătită către stat. Dividendele reprezintă 19,31% din profitul net al Roșia Montană Gold Corporation deci, cu cât este mai mare profitul, cu atât vor crește dividendele plătite către Minvest, companie de stat.

Alte 2,4 miliarde USD sunt bani care intră în economia României pentru bunuri, servicii, furnizori, materii prime, combustibil, energie, forță de muncă etc. Deci, fiecare majorare de preț, fiecare creștere de salariu duce la creșterea acestei sume. Citeste mai departe ‘Beneficiile României cresc odată cu creșterea prețului aurului’

Există viață după cianură

Despre cianură și tehnologii miniere se tot vorbește în ultimul timp mai mult neinformat decât în cunoștință de cauză. Tendința generală a oamenilor când vine vorba de cianură este să pună în față dezastre ecologice și sfârșituri de lume. Poate pe bună dreptate. Pentru că, în general, ne este mai ușor să ne imaginăm Iadul decât Raiul.

Iată, deci, câteva precizări despre ce propunem la Roșia Montană. Pe lângă programul amplu de reabilitare a zonei și a apelor, vom folosi cele mai moderne tehnologii și cele mai înalte standarde. (Despre tehnologii, standarde și mituri despre Roșia Montană mai puteți citi aici, aici, aici și aici.)

Citeste mai departe ‘Există viață după cianură’

UPDATE: I-am cumpărat și pe bloggerii din Alba!

L a articolul de aici, am uitat să precizez că la întâlnire au fost și bloggeri din Alba: Makavelis, Cucuruz și Marius Rusu. Între timp, a scris și Marius Rusu.

Dura lex, sed lex, deci hai să ne comportăm cu toții ca atare (2)

Am zis aici că o să vorbesc mai des despre procese câștigate în instanță de RMGC. Am revenit chiar mai repede decât credeam.

De data asta, vorbim de cea de-a zecea decizie favorabilă obținută de RMGC în ultimele 15 luni.  Curtea de Apel București a confirmat ieri, în mod definitiv și irevocabil, validitatea certificatului de urbanism nr .87/2010, respingând cererea de suspendare a documentului emis către RMGC.

Această decizie irevocabilă vine la scurt timp după ce Tribunalul Cluj a respins cererea înaintată de Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu și Asociația Alburnus Maior de suspendare a hotărârii Consiliului Local nr. 1/2009 (HCL 1/2009) cu privire la planul de urbanism general (PUG) al comunei şi planul de urbanism zonal (PUZ) pentru Zona de dezvoltare industrială Roşia Montană. Astfel, proiectul minier Roșia Montană obține o nouă validare importantă. (Comunicatul de presă aici.)

În urma acestor decizii, atât Certificatul de Urbanism, cât și documentația PUZ-PUG sunt în vigoare și perfect aplicabile.

Puteți citi întreaga știre pe capital.ro.

Ce înseamnă asta? Un mare pas înainte pentru Proiectul Minier, un mare pas înainte pentru Roșia Montană.

Dura lex, sed lex, deci hai să ne comportăm cu toții ca atare

Am zis-o de nenumărate ori în comunicate, conferințe de presă, întâlniri cu ONG-uri, dezbateri publice și, cel mai important, am arătat-o cu fiecare ocazie: proiectul RMGC respectă legea românească și reglementările UE în materie de minerit.

Dar, după cum tot de multe ori am zis, cele mai multe proiecte de dezvoltare din industria minieră se confruntă cu opoziţie, întârzieri şi procese de monitorizare constantă, dar asemenea situaţii nu fac decât să stimuleze compania şi să impună ridicarea standardelor. Bine, în cazul Roșia Montană, întârzierile generate de proceduri și răs-răs-proceduri deja sunt mult exagerate.

Nu prea scriu pe blog, aici, despre procese, cu atât mai mult despre cele în care RMGC este implicată. Am mai luat atitudine aici. Dar, astăzi scriu din nou. E nevoie. Probabil că ați văzut deja știrea apărută în mai multe ziare centrale și locale: Planul de Urbanism General (PUG) al comunei Roșia Montană şi Planul de Urbanism Zonal (PUZ) pentru zona de dezvoltare industrială Roşia Montană sunt în vigoare și perfect aplicabile.

Tribunalul Cluj a respins vineri, 27 mai 2011, cererea înaintată de Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu și Asociația Alburnus Maior de suspendare a hotărârii consiliului local nr. 1/2009 (HCL 1/2009) cu privire la PUG al comunei şi PUZ pentru Zona de dezvoltare industrială Roşia Montană. Citeste mai departe ‘Dura lex, sed lex, deci hai să ne comportăm cu toții ca atare’

I-am cumpărat pe bloggerii din Cluj

Probabil că ați citit deja pe unele bloguri că ne-am întâlnit cu bloggerii din Cluj. Probabil că ați citit deja unele articole. Eu le pun pe toate mai jos – într-o ordine oarecare – și am să fac update-uri, la nevoie.

M’au cumpărat mogulii! – Dan Ciulea

Roșia Montană – verificare – Liviu Alexa

Q&A cu RMGC – Lorand Minyo

Roșia Montană Gold Corporation - Marius Perijoc

Roșia Montană Gold Corporation și bloggerii – Tibi Fărcaș

Corporațiile față cu reacțiunea – Ștefan Teișanu

Proiectul RMGC discutat cu bloggerii – Bogdan Roşca

Bloggerii întreabă, RMGC răspunde – George Andone

RMGC și bloggerii clujeni – Gabriel Aldea

De ce RMGC și nu o companie românească? – Vasile Manu

Roșia Montană Gold Corporation față în față cu bloggerii la Cluj – Daniel Rus

Din dialog cu RMGC – Bogdan Beșliu

Roșia Montană Gold Corporation – Robin Molnar

Câteva note pe marginea întâlnirii de ieri cu cei de la RMGC – Robin Molnar

Tabloul fără ramă de la Roșia Montană – Andrei Dobra

Debate RMGC – Teodora Sevastru

Vă invit să dezbatem posibilitățile de turism la Roșia Montană

Pînă peste vreo 2-3 săptămâni, când am să vă spun părerea mea despre turism – în general, în România și la Roșia Montană – vă rog să vă gândiți și voi la ce înseamnă turismul pentru o țară, pentru un popor. Apoi vă invit să dezbatem, poate particularizăm pe cazul Roșia Montană.

Întrebări sunt multe:

  • Ce înseamnă turismul pentru economie?
  • Ce înseamnă pentru comunitate?
  • Ce avantaje aduce?
  • Dar dezavantaje?
  • Investim în turism sau în altceva?

Până atunci, uite ceva informații despre subiect.

 

ASE-ul și proiectul Roșia Montană

Ia uite ce am găsit astăzi pe un blog, despre raportul ASE împotriva proiectului Roșia Montană. Din raport, mie îmi place mult de tot următoarea frază:

Semnatarii cer Președinției, Guvernului și Parlamentului României „să oprească acest proiect, indiferent de consecințe, deoarece nu este în interesul statului român, sa naționalizeze toate proprietățile cumpărate de RMGC la Roșia Montană și să le returneze proprietarilor, pentru refacerea comunității”.

Aici este textul de unde am luat fraza de mai sus. Trăiască Partidul Comunist Român! Trăiască naționalizarea! Jos capitalismul!