Lângă Waihi, Noua Zeelandă, unde este mina Martha – v-am zis de ea aici şi aici – mai este o mină. Se numeşte Golden Cross. Mă rog, a fost, pentru că acum este deja reabilitată.
1990: înainte de deschiderea minei
Arhiva pentru categoria 'Reabilitare ecologică'
Cam lungă pauza pe care mi-am luat-o, sper să mă ierte toţi cei care mai intră pe-aici din când în când aşteptându-se să găsească articole noi.
Am revenit cu forţe noi, mai odihnit, mai proaspăt, ca după concediu. Şi, sper eu, cu informaţii noi şi interesante.
“Eden Project”, zice titlul. Eden Project este o grădină botanică amenajată în foste cariere miniere. Este un exemplu despre ce se poate face într-un loc unde mina s-a închis. De ce s-a închis? Pentru că nu mai există resursă de exploatat.
De-aici mai aflăm încă o dată că depindem de resursele pământului şi că orice exploatare trebuie făcută în mod responsabil
“De ce progresăm?”, zice titlul. Pentru că suntem în stare să facem astfel de lucruri. Pentru că putem face orice ne propunem. Pentru că vrem o viaţă mai bună şi încercăm să ne-o oferim atât nouă, cât şi celor care vor veni după noi.
De azi începând, voi încerca să pun zilnic aici câte un “Ştiaţi că?”. Informaţii despre proiect pe care probabil că nu le ştiaţi.
Ştiaţi că reabilitarea ecologică a zonei proiectului minier începe încă din anul 5 de exploatare?
Halda de steril Cetate va fi reabilitată pe parcursul anilor 5 şi 6 ai exploatării, adică va fi stabilizată şi apoi acoperită cu covor vegetal. Mai multe despre închiderea şi reabilitarea minei aici.
Exemplu de haldă de steril înainte de reabilitare
Aceeaşi haldă de steril după stabilizare şi acoperire cu covor vegetal
Pentru că tot am postat zilele trecute un nou clip publicitar al nostru, m-am gândit să le postez şi pe cele de anul trecut. Sunt informaţii importante şi interesante despre proiect.
În primăvară a fost campania “4 miliarde de dolari“, apoi cea de mediu.
Iată-le şi Citeste mai departe ‘Campanie 2009′
De ceva vreme, pe site-ul “Jurnalul Naţional” există un webcam live de la vărsarea râului Abrud în râul Arieş. Ce se vede aici? În dreapta este Arieşul, o apă curată; în stânga este râul Abrud, poluat de fostele exploatări miniere din Roşia Montană şi Bucium. Şi asta se-ntâmplă de sute de ani.
Pe Arieş mai în jos, pe un mal frumos, la vreo 10, poate 15 kilometri de această confluenţă, mai intră în râu şi apele acide pe care le produce exploatarea de cupru de la Roşia Poieni. Drept pentru care Arieşul e poluat groaznic pe o distanţă de vreo 40 de kilometri.
Important de ştiut: proiectul minier Roşia Montană are un plan de management al apelor care prevede epurarea tuturor apelor din zona proiectului, chiar dacă ele sunt rezultatul unor activităţi miniere anterioare.
Iată mai jos câteva poze făcute de mine de-a lungul timpului.
Confluenţa Abrud-Arieş, cam din acelaşi unghi cu webcam Jurnalul
Am primit de la Horaţiu mai multe întrebări într-un comentariu la Iazuri de decantare cu cianură. Întrebările sunt foarte pertinente, iar răspunsurile explică de ce se poate face un proiect minier responsabil la Roşia Montană.
- cite accidente/mina exista in lume
Habar n-am câte accidente/mină există în lume, dar e sigur că numărul lor a scăzut dramatic în ultimii 10-20 de ani, odată cu conştientizarea pericolelor (evaluarea şi managementul riscurilor), a schimbărilor drastice în legislaţie şi în reglementări, a creşterii rolului societăţii civile şi a creşterii reponsabilităţii industriei în general şi a industriei miniere în special (Framework for responsible Mining, International Cyanide Management Code, The Initiative for Responsible Mining Assurannce, United Nations Global Compact).
- ce poate sa se intimple in cel mai rau caz
Aici găsiţi “Identificarea şi analiza riscurilor accidentale şi metodele de prevenire”.
Citeste mai departe ‘Alte câteva sperietori despre proiectul Roşia Montană’
