Comoara lui Râsu-Plânsu

7 Raspunsuri la “Comoara lui Râsu-Plânsu”

• Nutu

  22 March 2010 la 18:19

   

  Faina povestea… merita popularizata!
  Mersi de noutati Cata!
• Cătălin Hosu

  22 March 2010 la 20:26

   

  Am zis că o sa vă placă . Toate bune, Nuţule!
• sobila

  23 March 2010 la 11:27

   

  ‘tariti dom’ Cata!
  fain blog!
  povestea insa, e trist de adevarata!
  ar fi fost mai fain sa se petreaca in alta tara!
  asta e ba! daca n-am plecat cand eram mai tineri!
  zicea erich ca, nici nu trebuia sa plecam prea departe; era suficient si pina in Ungaria )!
• Bogdan

  23 March 2010 la 18:32

   

  Salutari Cataline!

  Interesant articolul. Merita Nutu o bere pentru “popularizare” .
  O singura observatie: linkul catre articol “aici”, trebuie sa-l evidentiezi cumva. Subliniere, culoare mai vie. Prea se integreaza in peisaj.
  Succes!

  Bogdan
• Cătălin Hosu

  23 March 2010 la 19:06

   

  @Bogdan

  Am pus şi cu bold, ca să se vadă mai bine, deşi mie mi se pare că se vede destul Şi mulţam de aprecieri.
• Radu

  25 March 2010 la 12:17

   

  Super tare povestioara. Si se potriveste manusa cu istoria Rosiei Montana. Mie imi placea sa o compar cu povestea lui Creanga “Prostia omeneasca”, mai exact cu drobul de sare. Cum se apucase “saraca cu duhul femeie” sa boceasca dupa copilul ce va muri cand ii va cadea drobul de sare in cap, tot asa “saracii” ecologisti bocesc dupa poluarea ce urmeaza a se intampla la ipotetica producerea unui accident la mina ce urmeaza a fi facuta. E si asta destul de aproape de spiritul nostru national. Adik mi se pare “just” sa blochezi o investitie pentru ca, Doamne fereste, se poate intampla un accident la fel de “just” mi se pare sa stai cu comoara ingropata, ca doar i-a ta.
• Cătălin Hosu

  25 March 2010 la 15:26

   

  @Radu

  Te salut şi bine ai venit pe-aici!