Restaurarea casei 364

9/12/2013

Adela Pârvu a scris un articol despre una dintre restaurările pe care colegii mei le fac în zona protejată „Centrul istoric al Roșiei Montană”. E important că munca lor este recunoscută. Pentru că e o muncă de o calitate deosebită! Dar nu mai comentez, ci las imaginile să vorbească. Vedeți și articolul Adelei, ca să […]

Mineritul aurifer responsabil și dis...

31/10/2013

Un nou raport de cercetare al World Gold Council demonstrează în detaliu rolul constructiv pe care mineritul aurifer responsabil îl are dezvoltarea durabilă socio-economică, în special în țările gazdă.

Școala de lângă mina cu cianuri

30/10/2013

Am scris despre mina de aur Martha, din orașul Waihi, de câteva ori. Dar acest videoclip spune mult mai mult decât vorbele.

Beneficiile economice pentru România...

21/10/2013

Proiectul Roșia Montană va genera aproximativ 2,3 miliarde dolari pentru statul român și venituri de aproape 2,9 miliarde dolari în economia României.

Cele mai cunoscute monede de aur din...

17/05/2013

Monedele de aur se bat pentru tezaurizare și pentru vânzare. Sunt oameni – din ce în ce mai mulți – care preferă să cumpere aur în loc să-și deschidă conturi de economii.

Casa 364_3_14
Responsible Gold Mining and Value Distribution
Scoala Waihi
Infografic-efectele-economice-rmgc1
Top monede de aur_Kugerrand
Urmărește-mă și pe: Youtube Picasa LinkedIn RSS Feed

Două proiecte miniere pot aduce miliarde de euro în vistieria statului


Categorii: Industria minieră, Locuri de muncă, Noutăţi, Roşia: proiectul, Ştiaţi că...?, Ziariştii şi bloggerii

Calculul din titlu este făcut în 25 iunie 2013 de Evenimentul Zilei, citat de CapitalArticolul din Capital nu este întreg și face trimitere la textul original din EvZ, scris de Antoaneta Etves. Din păcate,  textul original și complet este ilizibil, de aceea îl redau pe tot mai jos.

Două proiecte miniere pot îmbogăți vistieria statului

România este bogată în resurse minerale, dar săracă în proiecte de anvergură în domeniul industriei extractive. În timp ce mai marii țării pun pe hârtie din 1990, adică de peste 20 de ani, strategii și schimbă legi pe bandă rulantă în ceea ce privește regulile din minerit, investitorii au început să-și piardă încrederea în România ca destinație pentru investiții, iar cei care sunt dispuși să aducă capitalul privat și să investească zeci sau chiar sute de milioane de euro sunt purtați dintr-un birou în altul. 

Două proiecte miniere ar putea crea mii de locuri de muncă și ar duce la creșterea economiei românești. Este vorba despre exploatările miniere de la Roșia Montană și cea de cupru de la Abrud. Mina de la Roșia Montană și zăcământul de cupru de la Roșia Poieni sunt cele mai importante proiecte din industria extractivă de la ora actuală. Investitorii bat la ușa Guvernului de ani de zile și spun că sunt interesați de ele. Cert este că, dacă cele două proiecte ar fi exploatate la cote maxime, economia României ar crește. Și, pentru că statul nu are forța să investească pentru a pune pe roate cele două exploatări, singura soluție rămâne capitalul privat.

La Roșia Poieni va fi de muncă 20 de ani

Zăcământul de cupru de la Roșia Poieni este estimat la 900.000 de tone (60% din rezerva de cupru a României), lucru care ar permite continuarea exploatării pe o perioadă de cel puțin 20 de ani.

Licența de exploatare o deține Cupru Min, societate care, deși a fost „pețită” de mai mulți investitori, nu a fost încă privatizată. În prezent, Cupru Min produce concentrate care conțin echivalentul a 5.000 de tone de cupru pur pe care le vinde în principal către traderul Ronefer, deținut de Maria Gherghe. Ronefer vinde mai departe concentratele inclusiv către Trafigura, traderul interesat de preluarea activității Cupru Min. Acum, la Cupru Min este deschisă o singură linie de producție din cele patru pe care le deține. Prin realizarea unor investiții, capacitatea ar putea crește de aproape patru ori, la circa 20.000 de tone pe an. Numai că statul român nu are bani să facă investițiile care ar putea redeschide liniile de producție închise în prezent. Și, după trei încercări eșuate de privatizare a companiei, investitorii bat iarăși la ușa Guvernului: nu mai puțin de opt, potrivit ministrului economiei, Varujan Vosganian.

„Între 40 și 80 de milioane de euro va fi plaja de investiții legate de costurile de mediu, retehnologizare și pregătirea de noi perimetre de extracție. Pot să vă spun că sunt opt companii, dintre care patru se află între primele zece din lume”, a explicat ministrul, în cadrul conferinței organizate de Capital, cu tema „Industria extractivă, o soluție de relansare a economiei românești”. Iar dacă statul va ști să negocieze, dacă impune la Cupru Min condiții pentru rafinarea concentratelor de cupru și prelucrarea mai departe a acestora pe plan local, prin privatizarea Cupru Min s-ar putea crea nu mai puțin de 7.000 de locuri de muncă.

Din păcate, o zonă de prelucrare nu poate fi gândită decât dacă extracția de cupru crește și introducem în circuit Baia Mare, Abrud și Moldova Nouă. Cupru Min, în situația în care vom reuși să semnăm acest parteneriat, va avea o producție în creștere  Varujan Vosganian, ministrul Economiei

Statul nu are bani să scoată aurul din pâmânt

Una din criticile aduse proiectului minier de la Roșia Montană este că România și românii nu au parte de beneficii suficiente de pe urma proiectului. Numai că, analizat la rece, proiectul ar putea face ca roțile economiei românești să se învârtă mult mai repede și „buzunarele statului” să fie mai pline. Motivul: exploatarea aurului în această perioadă, când prețul metalului prețios este încă ridicat, va aduce câștiguri substanțiale statului român.

Mai mult, exploatarea aurului de la Roșia Montană ar putea conduce la deschiderea altor mine, iar în acest fel activitatea extractivă va reveni, a declarat Ionel Blănculescu, analist economic și consilier al premierului Victor Ponta, în cadrul conferinței: „Industria extractivă, o posibilă soluție de relansare a economiei românești”, organizată de revista Capital.

Proiectul de la Roșia poate revitaliza industria extractivă

„Exploatarea aurului de către România este un subiect de care se feresc foarte mulți să discute, având în vedere severitatea anumitor ONG-uri care acționează doar atunci când e vorba despre critică literară, nu când e vorba despre fapte. Din punctul meu de vedere, acest proiect de la Roșia Montană ar putea să genereze, ca pionier în industria extractivă a metalelor rare, un declanșator pentru alte deschideri de mine, astfel încât această activitate extractivă în România să revină și să confere economiei o creștere mult așteptată. Statul și-a ridicat ștacheta de pretenții pe acest proiect, dar odată cu negocierile care vor urma, același stat ar putea avea de câștigat (…)”, a afirmat Blănculescu, în cadrul conferinței.

Compania Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), investitor în proiectul minier aurifer de la Roșia Montană, și-a anunțat intenția de a dezvolta cea mai modernă mină din România, propunându-și să extragă aproximativ 300 de tone de aur și 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri.

Dacă proiectul va fi demarat, peste 50% din veniturile anticipate ale Proiectului Roșia Montană vor rămâne în România. Mai mult decât atât, conform unui studiu realizat de Oxford Policy Management în anul 2010, impactul potențial, direct și indirect, al proiectului Roșia Montană în economia României este de 19 miliarde de dolari, calculat la un preț de referință de 900 de dolari/uncia de aur. În timp ce câștigul pentru stat reprezintă impozite, taxe, redevențe, dividende, forța de muncă, furnizori locali și naționali, Gabriel Resources câștigă doar din dividendele nete și finanțează 100% proiectul. Investitorul susține că vor fi create 2.300 de locuri de muncă directe pe perioada etapei de construcție a minei, 800 de locuri de muncă directe în timpul exploatării și 3.600 de locuri de muncă în total (directe, indirecte) pe întreaga perioadă a operării. Potrivit calculelor, pe perioada de construcție a minei se va investi aproximativ un milion de dolari pe zi.

Investiții de mediu și redevențe mai mari

Premierul Victor Ponta a declarat recent că, în calitatea sa de prim-ministru, trebuie să atragă în România investiții din toată lumea. El a adăugat că, în privința exploatării de la Roșia Montană, trebuie urmați anumiți pași, care presupun inclusiv finalizarea studiilor de mediu și a negocierilor cu investitorul. „Am reușit să iau o decizie (în privința exploatării aurului de la Roșia Montană – n.r.) care presupune următorii pași: în primul rând, se finalizează studiile de mediu și necesitatea investițiilor pentru ca, orice se întâmplă acolo, să existe toate garanțiile de mediu; în al doilea rând, se finalizează negocierea cu investitorul, pentru că erau niște condiții de participare a statului român și de redevență inacceptabile”, a spus Victor Ponta.

Numai că există riscul ca proiectul de exploatare a aurului din Munții Apuseni, care ar putea revitaliza economia românească, să mai stea în sertarele Executivului. Motivul: el va primi undă verde dacă se va adopta o lege în acest sens.

Compania minieră RMGC a fost înființată în anul 1997, în județul Alba, iar acționari sunt compania minieră de stat Minvest Deva, cu 19,31% și Gabriel Resources, cu 80,69%. În cazul în care proiectul aurifer ar primi undă verde, România ar deveni primul producător de aur din Europa, depășind, astfel, primele două țări din top – Finlanda și Suedia.

ROȘIA MONTANĂ‚ ÎN CIFRE

  • 3.500 de locuri de muncă (directe și indirecte) vor fi disponibile pe perioada operării minei. Compania are deja 500 de angajați, deși proiectul nu a început încă
  • 73,5% din câștiguri vor ajunge în economia românească, la furnizori economici și forța de muncă, inclusiv din județul Alba
  • 5 miliarde de dolari vor fi beneficiile României, din care 2,1 mld. reprezintă contribuții directe la bugetul de stat, prin dividende, redevențe, alte taxe și impozite, la un preț al unciei de aur de 1.200 de dolari. Restul de 2,9 mld. vor fi cheltuite în economie, cu furnizori și forță de muncă românească
  • 2,6 miliarde de dolari vor fi investiți în România. RMGC a investit deja 500 mil. dolari și urmează să mai investească 1,4 mld. dolari pentru dezvoltarea proiectului. La acestea, se adaugă cheltuieli de mentenanță și închidere, de peste 700 milioane de dolari

Feed RSS pentru acest articol Adresa de Trackback


Nu există comentarii

Răspunde și tu





ape acide Aur Baia Mare beneficii economice calendar cianură comunitate concurs CSM Știința Baia Mare Cupa României Gold Corporation la rugby Cupa României la rugby dezinformare dezvoltare dezvoltare durabilă ecologişti festival Finlanda industrie minieră jurnalism lanternă localnici locuri de muncă minerit minerit responsabil Noua Zeelandă Patrimoniu povestea aurului responsabilitate resurse revista presei RMGC Roşia: proiectul Roşia Montană Roşia Montană Gold Corporation rugby specialişti spirit protestatar Suedia Timișoara tradiții wallpaper wallpaper Blackberry wallpaper iPad wallpaper iphone ziua minerului