Restaurarea casei 364

9/12/2013

Adela Pârvu a scris un articol despre una dintre restaurările pe care colegii mei le fac în zona protejată „Centrul istoric al Roșiei Montană”. E important că munca lor este recunoscută. Pentru că e o muncă de o calitate deosebită! Dar nu mai comentez, ci las imaginile să vorbească. Vedeți și articolul Adelei, ca să […]

Mineritul aurifer responsabil și dis...

31/10/2013

Un nou raport de cercetare al World Gold Council demonstrează în detaliu rolul constructiv pe care mineritul aurifer responsabil îl are dezvoltarea durabilă socio-economică, în special în țările gazdă.

Școala de lângă mina cu cianuri

30/10/2013

Am scris despre mina de aur Martha, din orașul Waihi, de câteva ori. Dar acest videoclip spune mult mai mult decât vorbele.

Beneficiile economice pentru România...

21/10/2013

Proiectul Roșia Montană va genera aproximativ 2,3 miliarde dolari pentru statul român și venituri de aproape 2,9 miliarde dolari în economia României.

Cele mai cunoscute monede de aur din...

17/05/2013

Monedele de aur se bat pentru tezaurizare și pentru vânzare. Sunt oameni – din ce în ce mai mulți – care preferă să cumpere aur în loc să-și deschidă conturi de economii.

Casa 364_3_14
Responsible Gold Mining and Value Distribution
Scoala Waihi
Infografic-efectele-economice-rmgc1
Top monede de aur_Kugerrand
Urmărește-mă și pe: Youtube Picasa LinkedIn RSS Feed

Mituri, prostii, minciuni și informații false și neverificate despre Roșia Montană (II)


Categorii: Roşia: proiectul, Ştiaţi că...?

Acesta ar fi episodul al doilea, continuare de aici.

Într-un e-mail primit de mine – unul dintre cele care circulă cu sutele, poate chiar miile în lanț pe internet,se spune: „Cum e posibil ca Statul Român să declare această industrie neprofitabilă (industria minieră – n.m.) şi să o închidă, să spună că resursele de aur sunt epuizate în condiţiile în care astăzi, specialiştii declară că în România există cel puţin 8 zăcăminte de aur de talie mare? Nu mai vorbim despre zăcămintele de argint sau alte minereuri extrem de valoroase”.

Statul român a declarat industria minieră neprofitabilă pentru că așa era: NEPROFITABILĂ. Pentru o producție-marfă de, să zicem, 1 leu, statul cheltuia, în cele mai fericite cazuri, 3-4 lei. Restul veneau de la buget, subvenții. Adică din banii care ar fi putut merge în educație, sănătate, infrastructură, apărare etc. De ce era neprofitabilă? Pentru că nu s-au mai făcut investiții nici în tehnologie, nici în explorare, pentru că nu au mai fost bani.

Nu a spus nimeni, niciodată (lucrez în industria minieră de aproape 9 ani, nu am auzit pe nimeni să spună asta, și nici nu am găsit vreo referire pe internet la o astfel de declarație) că zăcămintele de aur ale României sunt epuizate. La Roșia Montană, de exemplu, se știa de un zăcământ de 27-28 de tone. Dar a fost nevoie de o investiție de zeci de milioane de dolari și de o explorare geologică de mai bine de 7 ani ca să se poată cunoaște zăcământul de la Roșia Montană, adică 314 tone de aur și 1.480 de tone de argint. Mai multe detalii despre cum se folosesc resursele naturale aici.

Care sunt specialiștii care spun de cele 8 zăcăminte de aur de talie mare ale României? Care sunt acestea? Și pe baza căror cercetări? E foarte ușor să arunci vorbe fără acoperire. Dar se pare că, pentru unii, e și mai ușor să le creadă. Dar dacă citiți articolele de la link-urile de mai sus, o să aflați mai multe despre cum se face explorarea geologică, cine o face și cum aflăm care sunt resursele unei țări.

În același e-mail se mai spunea: „mina auriferă Certej a fost închisă din cauza… UNEI SUPRAPRODUCŢII DE AUR!!! Da, aţi citit bine. Mina s-a închis pentru că producea prea mult aur iar Banca Naţională a României a refuzat în anul 2000 să mai cumpere aur din producţia internă LA RECOMANDAREA Băncii Central Europene, după cum a explicat consilierul BNR Horia Ozarchevici… Această decizie a BNR a făcut ca mina să intre în faliment deoarece nu putea vinde aurul în afara ţării!!!”.

Niște declarații dure, care pot fi crezute, mai ales că exemple de nefuncționare corespunzătoare (nu vreau să folosesc cuvinte mai mari, nu vreau să acuz sau să scuz pe nimeni) a statului român găsim cu duiumul în istoria țării, indiferent că vorbim despre ultimii 20 de ani, despre ultimii 50 de ani sau despre ultimii [aici adăugați voi cît credeți de cuviință] ani.

În ceea ce privește supra-producția, ea a existat, dar nu a fost motivul închiderii minelor. Și iată cum a fost cu acea supra-producție. Atât mina de aur de la Certejul de Sus, cât și mina de aur de la Roșia Montană produceau, în 2006 – anul închiderii lor, concentrat auro-argintifer, care urma apoi să fie prelucrat în altă parte, în uzinele de cianurație de la Baia de Arieș sau de la Baia Mare. Acesta fuseseră deja închise. Iar cele două exploatări, Certejul de Sus și Roșia Montană, nu au găsit cumpărători pentru producția lor, nici în România, nici în străinătate. De ce? Pentru că raportul calitate/preț al producției nu era deloc unul competitiv.

Să zicem că cele două mine și-ar fi găsit cumpărători pentru producția lor de concentrat. Totuși, prin vânzarea sa tot nu ar fi acoperit costurile de producție, de câteva ori mai mari.

Și atunci, vă las pe voi să hotărâți dacă vorbele mari „trădare”, „plan extern de distrugere și falimentare a României” etc. își au locul în acest context.

Feed RSS pentru acest articol Adresa de Trackback


Un comentariu pentru “Mituri, prostii, minciuni și informații false și neverificate despre Roșia Montană (II)”

Paul

Statul a inchis minele pentru ca nu mai erau profitabile, avand cheltuieli de 5-6 ori mai mari decat veniturile. Era un minerit bazat pe o tehnologie veche care polua foarte mult, drept dovada poluarea inca exista.

Răspunde și tu





ape acide Aur Baia Mare beneficii economice calendar cianură comunitate concurs CSM Știința Baia Mare Cupa României Gold Corporation la rugby Cupa României la rugby dezinformare dezvoltare dezvoltare durabilă ecologişti festival Finlanda industrie minieră jurnalism lanternă localnici locuri de muncă minerit minerit responsabil Noua Zeelandă Patrimoniu povestea aurului responsabilitate resurse revista presei RMGC Roşia: proiectul Roşia Montană Roşia Montană Gold Corporation rugby specialişti spirit protestatar Suedia Timișoara tradiții wallpaper wallpaper Blackberry wallpaper iPad wallpaper iphone ziua minerului