Restaurarea casei 364

9/12/2013

Adela Pârvu a scris un articol despre una dintre restaurările pe care colegii mei le fac în zona protejată „Centrul istoric al Roșiei Montană”. E important că munca lor este recunoscută. Pentru că e o muncă de o calitate deosebită! Dar nu mai comentez, ci las imaginile să vorbească. Vedeți și articolul Adelei, ca să […]

Mineritul aurifer responsabil și dis...

31/10/2013

Un nou raport de cercetare al World Gold Council demonstrează în detaliu rolul constructiv pe care mineritul aurifer responsabil îl are dezvoltarea durabilă socio-economică, în special în țările gazdă.

Școala de lângă mina cu cianuri

30/10/2013

Am scris despre mina de aur Martha, din orașul Waihi, de câteva ori. Dar acest videoclip spune mult mai mult decât vorbele.

Beneficiile economice pentru România...

21/10/2013

Proiectul Roșia Montană va genera aproximativ 2,3 miliarde dolari pentru statul român și venituri de aproape 2,9 miliarde dolari în economia României.

Cele mai cunoscute monede de aur din...

17/05/2013

Monedele de aur se bat pentru tezaurizare și pentru vânzare. Sunt oameni – din ce în ce mai mulți – care preferă să cumpere aur în loc să-și deschidă conturi de economii.

Casa 364_3_14
Responsible Gold Mining and Value Distribution
Scoala Waihi
Infografic-efectele-economice-rmgc1
Top monede de aur_Kugerrand
Urmărește-mă și pe: Youtube Picasa LinkedIn RSS Feed

Mituri, prostii, minciuni și informații false și neverificate despre Roșia Montană (III)


Categorii: Bau-baul: cianura, Cum se face la alţii, Noutăţi, Patrimoniu, Roşia: proiectul, Ştiaţi că...?, Turism

Episodul al III-lea (citește episodul I și episodul II)

Citatele cu adevăruri universale abundă în astfel de mail-uri. Unul dintre ele spune că „Turcia, Cehia, Grecia, Costa Rica, Germania, Argentina, Filipine au interzis mineritul cu cianuri”.

Aici v-am spus cum a interzis, de exemplu, statul Montana mineritul cu cianuri. Acum să vă spun și despre cele de mai sus.

În Turcia există zeci de proiecte miniere aurifere, iar majoritatea lor folosesc cianura. Eu am vizitat, în vara lui 2008, mina Ovacik. Unde – surpriză pentru atot-și-atoateștiutori – se folosește cianura (poze din vizita de atunci mai jos). Iar Turcia este cel mai mare producător de aur din Europa, cu 17 tone în 2010 (sursa).

Uzina de preparare - moară

Uzina de preparare - tancurile de leșiere cu cianură

Uzina de preparare - zona de amestec

Uzina de preparare - depozitarea cianurii

Sper că am lămurit că Turcia nu a interzis această tehnologie.

Da, Cehia a interzis-o, la fel și Ungaria, însă sunt țări care nu au mine de aur :). Iar Cehia este al doilea producător de cianură din UE. Primul producător este Germania – nu doar în UE, ci în lume, nu are zăcăminte de aur, nu a interzis cianura. A mai ninterzis-o și Costa Rica, la un moment dat, dar se pare că acum dorește să revină asupra acestei tehnologii. Statul Rio Negro din Argentina este cel care a interzis tehnologia minieră cu cianuri, iar acum are procese cu companiile miniere care folosesc cele mai bune tehnici disponibile și respectă codurile miniere. Iar Filipine nu a intrezis această tehnologie.

Iar povestea cu Grecia îmi place cel mai mult :). De ce? Pentru că Grecia tocmai ce a autorizat două mine de aur. Unde? Și acum vine surpriza cea mai mare: în Halkidiki!!! Iar în perimetrul concesiunii miniere se află Stagira, orașul natal al lui Aristotel. Deci, Halkidiki va avea, de acum înainte, în afară de turism și patrimoniu, și minerit (sursa). Și aici găsiți informații despre Perama, o alăt mină de aur din Grecia.

În concluzie, cu toții avem la îndemână surse de informare. Alegem să le credem sau ne facem singuri o părere? Eu am ales să-mi fac singur o părere. Și mulți dintre cei care citiți aici ați ales același lucru. Prin simplul fapt că ați ales să citiți și articolele de pe blogul ăsta.

Feed RSS pentru acest articol Adresa de Trackback


4 comentarii pentru “Mituri, prostii, minciuni și informații false și neverificate despre Roșia Montană (III)”

flavia

bun. pe mine personal nu ma intereseaza nici ce face turcia sau grecia sau ungaria sau cehia, astea sunt argumente pt mintile slabe – exista inca tari unde se mai exercita pedeapsa capitala, asta nu o face justificata, exemple pro sau contra vor fi intotdeauna, ramane de vazut daca sunt de urmat sau nu, dar ca si argumente nu sunt viabile din start.
eu sunt inca in curs de a-mi forma o parere, am fost la rosia montana, am fost si la evenimente de protest organizate de ong-urile activiste. ce ma intereseaza pe mine sunt the facts si din motivul asta va scriu si dvs, vreau sa aflu ambele puncte de vedere inainte de a trage o concluzie si a-mi alege o parte pe care sa o sustin.

asadar nelamuririle mele sunt:
– ce se intampla cu terenul unde vor fi construite minele? va arata ca si cariera de la rosia poieni? care sunt posibilitatile de regenerare a solului, vegetatiei, si faunei dupa ce exploatarea ia sfarsit? are Rmgc planuri pt refacerea ecosistemului?
– ce se intampla cu barajul si lacul de colectare dupa ce Rmgc isi termina activitatea? cine se ocupa si mai important cine plateste pentru intretinerea lui in urmatorii 50/100 de ani dupa ce proiectul Rmgc ia sfarsit?
– care sunt masurile ce le ia Rmgc pentru a preveni posibilitatea unei catastrofe ca la Baia Mare? iar in cazul in care o astfel de catastrofa are loc, cine suporta consecintele fata de ungaria, bulgaria, serbia etc? Rmgc sau statul roman? as vrea aici un suport legislativ sau surse oficiale, nu doar o parere.
– Rmgc propun un numar imbatator de posturi de munca pe durata proiectului, argumentat ca o masura de imbunatatire a comunitatii locale, in ciuda stramutatului ce ar avea loc. ce se intampla cu aceste posturi de munca peste 17 ani, odata ce proiectul ia sfarsit?
– mai important: care este situatia ACTUALA vis a vis de proiectul Rmgc?

va multumesc pt timpul acordat, subliniez inca o data ca nu doresc a arunca cu pietre, doresc doar a ma informa din ambele parti inainte de a-mi forma o parere.

flavia

tot in ordinea de mai sus:
– deci in principiu terenul ramane infertil, va fi doar acoperit cu un covor de vegetatie de 30 cm, am inteles bine? exista undeva online proiectul de amenajare peisagistica? m-ar interesa sa vad o simulare a spatiului post-proiect daca este posibil, in pozele de pe site arata ca un gazon supradimensionat, imi imaginez ca nu asa e proiectat?
– vis a vis de iazul de decantare: am inteles bine? dupa ce apa cu reziduurile va fi absorbita, se va acoperi cu stratul de vegetatie? in caz afirmativ, cat dureaza pana cand intregul iaz va fi absorbit? si care sunt riscurile existentei iazului – vis a vis de evaporarea apei in aer, infiltrarea apei in sol etc. adica: exista riscuri de ploi acide din cauza toxinelor din iaz? toxinele odata intrare in sol, vor afecta apa freatica, raspandindu-se in intregul sistem? poate afecta astfel pasuni, agricultura etc prin raspindirea in apa freatica?
– intrebarea mea ramane totusi: in cazul presupus in care o astfel de catastrofa are loc, cine suporta consecintele fata de ungaria, bulgaria, serbia etc? RMGC sau STATUL ROMAN, din pct de vedere LEGISLATIV? pe link-ul ce l-ai postat apare doar “Costurile aferente reabilitării şi închiderii minei de la Roşia Montană vor fi suportate în întregime de către Roşia Montană Gold Corporation”, dar nu ia in calcul un eventual accident in timpul dezvoltarii proiectului sau post-proiect, ultimul fiind mai important pt mine.
– vis a vis de locurile de munca, pe link-ul postat de tine este prezentata in principal strategia de dezvoltare pe durata proiectului, mai scrie “Dezvoltarea afacerilor din zonă ca urmare a politicii de achiziţii a companiei RMGC, externalizării unor servicii, creşterii puterii de cumpărare a populaţiei + toate acestea vor crea noi locuri de muncă;” nelamurirea mea este: nu a fost zona declarata monoindustriala? sau se refera la afacerile deja existente? caz in care zona este declarata monoindustriala, ce se va intampla cu comunitatea dupa incetarea proiectului, va relua procesul de declin dupa inchiderea ultimelor mine?

multumesc mult pt raspuns,

flavia

Cătălin Hosu

@Flavia
– Planul de închidere și reabilitare a minei: http://www.rmgc.ro/sites/default/files/uploads_eia/impactul-potential/solul/Plan-de-reabilitare-de-inchidere-a-minei-Planul-J.pdf
– Ochiul de apă al iazului de decantare ocupă max. 10-15% din suprafața iazului. Iazul se va seca în mod voluntar, prin pomparea apei din iaz, trecerea ei printr-o stație de epurare și apoi deversarea în cariera Cetate, care va deveni un lac (toate astea se găsesc mai detaliat în planul de inchidere de mai sus). Pe durata de funcționare a iazului, apa din iaz este una sigura pentru viață, de obicei își găsesc loc de cuibărit și trai familii de rațe sălbatice sau alte păsări de apă (exemple sunt destule în întreaga lume, despre câteva am vorbit și eu pe blog: http://www.catalinhosu.ro/iazuri-de-decantare-cu-cianura.html, http://www.catalinhosu.ro/extraterestrii-sunt-printre-noi-50-de-ani-de-cianura-in-iazuri.html). Cum se combate infiltrarea apei în sol și în freatic: valea Cornei a fost aleasă din mai multe amplasamente analizate și pentru că nu are freatic aproape deloc și pentru că structura geologică a văii este una solidă. Mai mult, peste straturile de rocă dură se află straturi de argile compactate în milioane de ani, care asigură impermeabilizarea. Nu există riscuri de ploi acide.
– Unul dintre nivelurile de garanție este asigurarea cu un broker internațional specializat, asigurare care să acopere atât impactul de mediu în caz de accident, cât și despăgubiri pentru cei afectați. Se aplică la perioada de exploatare, închidere, dar și post-închidere.
– Singura zonă mono-industrială este declarată, conform legislației românești, suprafața industrială a proiectului minier, 12,5 km2, adică puțin sub 25% din suprafața comunei Roșia Montană. În ceea ce privește riscul pe care îl pomenești, de declin după închidere, Planul de dezvoltare durabilă a comunității – http://www.rmgc.ro/sites/default/files/uploads_eia/impactul-potential/mediu-social-economic/Plan-de-dezvoltare-durabila-a-comunitatii-Planul-L.pdf – spune mai multe despre acest subiect.

Răspunde și tu





ape acide Aur Baia Mare beneficii economice calendar cianură comunitate concurs CSM Știința Baia Mare Cupa României Gold Corporation la rugby Cupa României la rugby dezinformare dezvoltare dezvoltare durabilă ecologişti festival Finlanda industrie minieră jurnalism lanternă localnici locuri de muncă minerit minerit responsabil Noua Zeelandă Patrimoniu povestea aurului responsabilitate resurse revista presei RMGC Roşia: proiectul Roşia Montană Roşia Montană Gold Corporation rugby specialişti spirit protestatar Suedia Timișoara tradiții wallpaper wallpaper Blackberry wallpaper iPad wallpaper iphone ziua minerului