Paștele este una dintre cele mai importante sărbători creștine, fiind întâmpinat în Țara Moților cu o serie de obiceiuri și tradiții populare.
Cuvântul „Paște” își are originea în termenul ebraic „pesah”, care înseamnă „trecere”. Paştele evreilor marca trecerea poporului prin Marea Roşie, din robia Egiptului, către pământul făgăduinţei, Canaan. În tradiția creștină, Paștele marchează începutul anului bisericesc și unul dintre cele mai importante evenimente religioase: învierea lui Iisus Hristos, în a treia zi dupa răstignirea Sa din Vinerea Mare.
Pe la noi, ouăle de Paşti se vopsesc în Vinerea Mare (sau Vinerea Seacă). În Vinerea Mare nu este voie să se lucreze prin casă sau să se gătească, ci se ţine post negru până la amiază, după care se pot vopsi ouăle de Paşti.
În unele zone, ouăle sunt nu doar vopsite, ci și încondeiate (închistrite sau împistrite) în Joia Mare. Instrumentul cu care se „decorează” ouăle se numeşte chişiţă (un vârf ascuţit de tablă de aramă, fixat într-o măciulie a unui băţ plat). Se mai folosește și penița pentru încondeierea ouălor cu tuș, iar tradiția ne învață că doar oul trebuie rotit, nu și instrumentul. Printre simbolurile desenate se regăsesc coarnele cerbului, steaua magilor, cărarea rătăcită și crucea Paştelui.
Bătrânii din zonă spun că dacă plouă în Vinerea Mare anul va fi roditor, iar dacă nu, va fi secetă. Pentru sănătate, oamenii se scaldă de trei ori în această zi a anului, iar copiii culeg flori pe care le duc apoi la biserică. În dimineața zilei de Paște, moții merg la biserica, unde sfințesc mâncarea pregătită cu această ocazie.
Vă doresc tuturor un Paște fericit, alături de cei dragi vouă, cu liniște și cât mai multe obiceiuri tradiționale! 🙂
Nu există comentarii