Continuare de aici: Răspunsuri despre Roşia Montană (2).
Impact de mediu (EIA)
concret, ca la carte; exista manuale de best practice, sa faca si sa publice un EIA dupa ele, cu TOATE riscurile implicate, nu numai cianuri:
Pentru cei care nu ştiu, EIA este Environmental Impact Assessment, pe româneşte Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM).
Pentru proiectul Roşia Montană, EIM a fost publicat la începutul lunii mai 2006. Poate fi găsit pe site-ul RMGC. Aspectele la care se referă EIM sunt impactul asupra mediului, asupra patrimoniului cultural şi impactul socio-economic.
Pasul următor a fost dezbaterea publică a proiectului. Au fost organizate 12 dezbateri publice în România şi două în Ungaria:
- 24.07.2006 – Roşia Montană
- 25.07.2006 – Abrud
- 26.07.2006 – Câmpeni
- 31.07.2006 – Alba Iulia
- 2.08.2006 – Zlatna
- 4.08.2006 – Brad
- 7.08.2006 – Cluj-Napoca
- 9.08.2006 – Turda
- 14.08.2006 – Bistra
- 15.08.2006 – Baia de Arieş
- 16.08.2006 – Lupşa
- 21.08.2006 – Bucureşti
- 23.08.2006 – Deva
- 25.08.2006 – Arad
- 28.08.2006 – Szeged
- 29.08.2006 – Budapesta.
După dezbaterile publice, Ministerul Mediului a trimis întrebările, plângerile, contestaţiile şi ăngrijorările piublicului către RMGC, care a răspuns la toate cele aproximativ 6.500. Documentul cu răspunsurile s-a constitutit într-o Anexă a EIM.
- cianurile: care e planul de neutralizare?
Planul de management al cianurii este aici. În mare, se întâmplă astfel: după procesarea minereului, se obţine aur şi argint şi rămâne sterilul de procesare, cu un conţinut ridicat de cianură. Înainte de a fi depozitat în iazul de decantare, sterilul este supus unui proces de neutralizare a cianurilor, care coboară concentraţia la 5-7 miligrame pe litru (mg/l sau părţi pe milion – ppm), iar limita maximă admisă de UE şi România este de 10 mg/l.
- dar mai ales restul problemelor de mediu, care pot fi mult mai importante: defrisari, mutari de munti, halde de steril, unde se pun, gestionarea apei de ploaie; daca se stie ce alte resurse mai sunt prin muntii respectivi si daca prin exploatare cand ploua nu se polueaza panza freatica etc;
Pentru toate cele de mai sus există planuri de management. Într-adevăr, este nevoie de defrişarea a aproximativ 255 de hectare de pădure, pe toată durata proiectului. Însă se vor planta în loc 1.000 de hectare de pădure, încă înainte de începerea exploatării. Pânza freatică nu se poluează, pentru că lipseşte aproape cu desăvârşire.
- masuri de limitare a efectelor negative, concret, cu costuri si durate
La fel, se găsesc şi acestea în planurile de management.
- exista si beneficii? De ex., RGMC “curata” si poluarea de la exploatarile anterioare?
Da, există beneficii, şi încă multe. Printre ele, reabilitarea întregii zone a proiectului minier, inclusiv a poluării existente, urmarea exploatărilor miniere anterioare. La finalul exploatării, zona va fi mai curată decât este acum, înainte de începerea proiectului.
Nu vreau să plictisesc, astfel că n-am să mai scriu posturi ca răspuns la articolul ăsta, dar am să răspund oricăror întrebări venite pe blog. Cred că e clar că am încercat să ne gândim la toate şi, acolo unde nu ne-am gândit noi, s-a gândit societatea civilă. Oricum, răspunsurile la toate întrebările se află în mâna specialiştilor. Să spună ei dacă e bine sau nu.
0 Respuns la “Răspunsuri despre Roşia Montană (3)”