Restaurarea casei 364

9/12/2013

Adela Pârvu a scris un articol despre una dintre restaurările pe care colegii mei le fac în zona protejată „Centrul istoric al Roșiei Montană”. E important că munca lor este recunoscută. Pentru că e o muncă de o calitate deosebită! Dar nu mai comentez, ci las imaginile să vorbească. Vedeți și articolul Adelei, ca să […]

Mineritul aurifer responsabil și dis...

31/10/2013

Un nou raport de cercetare al World Gold Council demonstrează în detaliu rolul constructiv pe care mineritul aurifer responsabil îl are dezvoltarea durabilă socio-economică, în special în țările gazdă.

Școala de lângă mina cu cianuri

30/10/2013

Am scris despre mina de aur Martha, din orașul Waihi, de câteva ori. Dar acest videoclip spune mult mai mult decât vorbele.

Beneficiile economice pentru România...

21/10/2013

Proiectul Roșia Montană va genera aproximativ 2,3 miliarde dolari pentru statul român și venituri de aproape 2,9 miliarde dolari în economia României.

Cele mai cunoscute monede de aur din...

17/05/2013

Monedele de aur se bat pentru tezaurizare și pentru vânzare. Sunt oameni – din ce în ce mai mulți – care preferă să cumpere aur în loc să-și deschidă conturi de economii.

Casa 364_3_14
Responsible Gold Mining and Value Distribution
Scoala Waihi
Infografic-efectele-economice-rmgc1
Top monede de aur_Kugerrand
Urmărește-mă și pe: Youtube Picasa LinkedIn RSS Feed

Roșia Montană – revista presei 14.11.2011


Categorii: Ziariştii şi bloggerii

De ce nu am avut o civilizaţie a aurului?

Pe actualul teritoriu al României de azi, băştinaşii nu au avut o civilizaţie a aurului. Străinii au preţuit mai mult decât ei metalul preţios. Puţină istorie nu strică şi luptătorilor care şi-au făcut o temă obsesivă împotriva proiectului de la Roşia Montană. Ei ecologizează cu tasta de comp şi cu verva brigadierului de la Popeşti-Leordeni printre chaturi şi alte acareturi din salon.

Istoria şi arheologia ne demonstrează că dacii nu foloseau aurul decât pentru schimburi comerciale externe şi podoabe pentru elite. Cam atât. De la şcoală ştim povestea lui Diodorus Sicullus despre ospăţul dat de regele get Dromichaetes în onoarea lui Lisimah, regele macedonean, la care s-au întins două mese separate, una luxoasă pentru oaspeţi, iar alta săracă, cu veselă din lemn şi cupe din corn pentru curtenii lui Dromichaetes. În plus, siturile arheologice cercetate conţin extrem de puţine bijuterii din metalul nobil. Lipsa obiectelor ritualice din acest metal, în mormintele descoperite în zona Sarmisegetuza Reggia şi în împrejurimi, întăreşte şi confirmă ipoteza că dacii nu au avut o civilizaţie a aurului, cu toate că deţineau una dintre cele mai bogate resurse naturale din lume.

Pentru a fi mai simplu de înţeles, civilizaţia aurului reprezintă acea formă de organizare socială care crează o cultură pe baza valorilor materiale, folosind un ansamblu complex de cercetare, muncă, ştiinţă, învăţământ, în stare să asigure dezvoltarea comunităţii şi prosperitatea membrilor săi. Citește mai departe.

 

 

Feed RSS pentru acest articol Adresa de Trackback


Nu există comentarii

Răspunde și tu





ape acide Aur Baia Mare beneficii economice calendar cianură comunitate concurs CSM Știința Baia Mare Cupa României Gold Corporation la rugby Cupa României la rugby dezinformare dezvoltare dezvoltare durabilă ecologişti festival Finlanda industrie minieră jurnalism lanternă localnici locuri de muncă minerit minerit responsabil Noua Zeelandă Patrimoniu povestea aurului responsabilitate resurse revista presei RMGC Roşia: proiectul Roşia Montană Roşia Montană Gold Corporation rugby specialişti spirit protestatar Suedia Timișoara tradiții wallpaper wallpaper Blackberry wallpaper iPad wallpaper iphone ziua minerului