Restaurarea casei 364

9/12/2013

Adela Pârvu a scris un articol despre una dintre restaurările pe care colegii mei le fac în zona protejată „Centrul istoric al Roșiei Montană”. E important că munca lor este recunoscută. Pentru că e o muncă de o calitate deosebită! Dar nu mai comentez, ci las imaginile să vorbească. Vedeți și articolul Adelei, ca să […]

Mineritul aurifer responsabil și dis...

31/10/2013

Un nou raport de cercetare al World Gold Council demonstrează în detaliu rolul constructiv pe care mineritul aurifer responsabil îl are dezvoltarea durabilă socio-economică, în special în țările gazdă.

Școala de lângă mina cu cianuri

30/10/2013

Am scris despre mina de aur Martha, din orașul Waihi, de câteva ori. Dar acest videoclip spune mult mai mult decât vorbele.

Beneficiile economice pentru România...

21/10/2013

Proiectul Roșia Montană va genera aproximativ 2,3 miliarde dolari pentru statul român și venituri de aproape 2,9 miliarde dolari în economia României.

Cele mai cunoscute monede de aur din...

17/05/2013

Monedele de aur se bat pentru tezaurizare și pentru vânzare. Sunt oameni – din ce în ce mai mulți – care preferă să cumpere aur în loc să-și deschidă conturi de economii.

Casa 364_3_14
Responsible Gold Mining and Value Distribution
Scoala Waihi
Infografic-efectele-economice-rmgc1
Top monede de aur_Kugerrand
Urmărește-mă și pe: Youtube Picasa LinkedIn RSS Feed

Roșia Montană – revista presei 21.10.2011


Categorii: Ziariştii şi bloggerii

Corneliu Coposu miza pe industria extractivă

În urmă cu 19 ani, mai precis pe 11 aprilie 1992, marele vizionar politic pe care l-a avut vreodată România, seniorul Corneliu Coposu, declara la Stockholm pentru ziarul “Curierul românesc”, într-un interviu realizat de Ivona Pop şi Traian Bergvall, că țara noastră trebuie să aibă o legislație atractivă și stabilă pentru investitorii străini, fapt care ar face posibilă implicarea acestora în extracția bogățiilor subsolului. „Avem bogăţie naturală care poate fi exploatată”, spunea Corneliu Coposu. Din păcate, Coposu nu mai este printre noi. În lipsa lui, sloganurile fals-naţionaliste de genul „Noi nu ne vindem ţara”, auzite acum mai bine de 20 de ani, sunt și acum prezente pentru a acoperi interesele unor „gulere albe”. Strigăm în continuare nu ne vindem țara, dar în schimb am dat-o gratis în beneficiul unor indivizi care au încasat şpăgi de miliarde de dolari. Încăpățânarea noastră de a nu auzi mesajul de atunci al lui Coposu a facut ca industria României să ajungă la fier vechi. Nici acum, într-o perioadă de acută criza mondială, mânați de interese obscure, guvernanții noștri nu vor să înțeleagă că e timpul ca România să poată ieși din criză stimulând investițiile străine și oferind o șansă industriei miniere. Culmea, în timp ce noi stăm în expectativă și nu acceptăm proiecte de genul Roșia Montană, Grecia – o țară aflată aproape de faliment, a înțeles că ieșirea din criză se face doar prin propriile puteri și a dat startul extracției aurului. Astăzi, portalul INVESTIGATIE.weebly.com vă prezintă interviul acordat acum 19 ani de Corneliu Coposu, mesajul acestuia fiind și acum valabil pentru clasa politică. Citește mai departe.

Cu cât o afacere produce mai multe efecte în jurul ei, creând locuri de muncă, cu atât se poate spune că “efectul de multiplicare” este mai pronunţat

E efectul de multiplicare dă valoarea reală a unei afaceri. Se vorbeşte adesea despre valoarea locurilor de muncă “indirecte” şi de faptul că, în unele cazuri, sunt mai importanţi furnizorii decât producătorul în sine. Dar sunt puţini cei care înţeleg cu adevărat sensul acestor cuvinte. O investiţie nu are doar efecte imediate. Dimensiunile impactului său sunt mult mai mari decât ne dăm seama la prima vedere, iar cu cât investiţia este mai mare, cu atât efectele conexe se extind mai mult.

Astfel, despre un business care produce efecte mai semnificative în jurul său – prin afacerile conexe, furnizori şi parteneri –, se poate spune că are un “efect de multiplicare” mai pronunţat. Citește mai departe.

Aurul şi Apusenii: Investiţiile în economie atrag afacerile conexe

Cu cât o afacere produce mai multe efecte în jurul ei, creând locuri de muncă, cu atât se poate spune că “efectul de multiplicare” este mai pronunţat. Ţinând cont de cele de mai sus, cei care spun că proiectul Roşia Montană nu va crea decât “câteva” sute de locuri de muncă dau dovadă fie de rea credinţă, fie de ignoranţă. Citește mai departe.

Comunitatea întreabă, compania Roșia Montană Gold Corporation răspunde

1. Cât câştigă statul român din extragerea aurului de la Roşia Montană?

Proiectul Roşia Montană aduce beneficii substanţiale economiei României, curăţă poluarea existentă în zonă şi restaurează şi pune în valoare patrimoniul cultural local. Puţini ştiu că planul de afaceri al proiectului minier, în care statul român este partener, prevede beneficii totale de 4,2 miliarde de dolari pentru economia ţării, adică peste 50% din beneficiile proiectului. Citește mai departe.

Feed RSS pentru acest articol Adresa de Trackback


Nu există comentarii

Răspunde și tu





ape acide Aur Baia Mare beneficii economice calendar cianură comunitate concurs CSM Știința Baia Mare Cupa României Gold Corporation la rugby Cupa României la rugby dezinformare dezvoltare dezvoltare durabilă ecologişti festival Finlanda industrie minieră jurnalism lanternă localnici locuri de muncă minerit minerit responsabil Noua Zeelandă Patrimoniu povestea aurului responsabilitate resurse revista presei RMGC Roşia: proiectul Roşia Montană Roşia Montană Gold Corporation rugby specialişti spirit protestatar Suedia Timișoara tradiții wallpaper wallpaper Blackberry wallpaper iPad wallpaper iphone ziua minerului