Arhiva de tag-uri pentru 'Aur'

Pagina 3 din 7

Simbolurile şi semnificaţiile aurului

(Acest text face parte din serialul Descoperă.ro – „Povestea aurului”.)

Primii oameni l-au asociat aproape instinctiv cu Soarele, al cărui simbol a rămas şi astăzi în multe tradiţii şi doctrine ezoterice. Iniţiaţii au avut pentru el cea mai înaltă preţuire, considerând culoarea sa reprezentativă drept stăpâna tuturor culorilor revelate. Cum albastrul este asociat cu pacea, liniştea şi seninătatea, iar roşul cu pasiunea mistuitoare şi pericolul emergent, auriul este un simbol vizibil al perfecţiunii, puterii şi împlinirii. Un periplu printre sensurile şi simbolurile aurului ne prezintă o faţetă mai puţin cunoscută, dar extrem de interesantă a aurului văzut prin ochii iniţiaţilor.

Virtuţile metalului galben

După cum aminteam, culoarea sa galben-aurie, strălucitoare cu irizaţii metalice, a fost dintotdeauna asociată cu simbolismul solar.

Aurul trimite direct spre concepte şi valenţe universale precum : vitalitatea, viaţa, sănătatea, înţelepciunea, lumina, virtutea, uniunea şi, evident, prosperitatea. Citește mai departe.

Aurul în superlative şi recorduri

(Acest text face parte din serialul Descoperă.ro – „Povestea aurului”.)

A fost dintotdeauna unul dintre cele mai râvnite atribute ale celor avuţi. De-a lungul istoriei, a stat la temelia tranzacţiilor monetare din întreaga lume. Niciun alt metal nu a avut un impact atât de interesant şi hotărâtor în evoluţia şi dezvoltarea societăţilor umane. Existenţa sa a provocat patimi, războaie, drame. Cum trăim într-o lume pasionată de recorduri, interesaţi mereu de cine/ce este „cel mai” ori ”cea mai”, am consemnat, alături de câteva calităţi interesante ale aurului, şi câteva superlative, ţinând uneori de calităţile deosebite ale acestui metal, alteori de întrebuinţările pe care oamenii i le-au dat, alteori de prezenţa sa în natură.

Aurul este metalul cel mai maleabil: poate fi prelucrat în foiţe care ating grosimea unei zecimi dintr-un milimetru.

Aurul este extrem de ductil: o singură uncie de aur, adică aproximativ 28, 349 grame, poate fi prelucrată într-un fir care depăşeşte lungimea de 80 kilometri. Citește mai departe.

Aurul în gastronomie

(Acest text face parte din serialul Descoperă.ro – „Povestea aurului”.)

Fructe învelite în foiţă de aur, lichioruri în care plutesc fărâme de aur, îngheţate decorate cu praf de aur… Ireal? Nu. Decadent, poate, dar foarte-foarte real. Ba mai mult: asemenea lucruri nu doar că se prepară, dar se şi mănâncă! Poate este pentru mulţi o surpriză să afle că aurul e comestibil, dar, printre multele însuşiri uimitoare ale acestui excepţional metal, se numără, iată, şi calitatea de a putea fi consumat. E drept, prea multe beneficii nu aduce sănătăţii, dar măcar nu face rău. Restul e… răsfăţ.

Pare o noutate, dar nu este. Obiceiul de a consuma aur există de secole. În Evul Mediu, cei foarte înstăriţi ofereau la ospeţe – şi mâncau ei înşişi – fructe aurite (poleite cu foiţă de aur foarte fină) şi care puteau fi consumate ca atare, ori dulciuri preparate şi ele cu aur. Oamenii acelor vremuri nu se gândeau, însă, făcând asta, numai să-şi demonstreze bogăţia. Ei aveau asupra aurului o viziune diferită de a noastră: îl considerau – sub influenţa gândirii magice şi alchimice – un metal valoros sub multe aspecte, inclusiv cel al efectelor asupra corpului uman. Un metal atât de nobil nu putea fi decât binefăcător sănătăţii. Citește mai departe.

Aurul în industrie

(Acest text face parte din serialul Descoperă.ro – „Povestea aurului”.)

Spunem „aur” şi ne gândim îndată la bijuterii sau la lingouri masive de metal preţios. În mintea noastră, îl asociem cu averea individuală, cu avuţia naţională şi, în general, cu ideea de bogăţie şi fast. Da, aurul e foarte valoros, dar nicidecum doar ca materie primă pentru bijuterii luxoase sau ca monedă forte, ci şi – poate o să vă surprindă – ca material cu variate şi importante utilizări în tehnică, de la construcţia sateliţilor artificiali, până la cea a avioanelor de război şi a maşinilor de Formula 1.

Aurul are – printre alte proprietăţi – o mare capacitate de a reflecta radiaţiile electromagnetice cu diverse lungimi de undă: radiaţii din spectrul vizibil, infraroşii, unde radio. Această însuşire face din el un material ideal pentru realizarea unor straturi protectoare care să ferească obiectele şi oamenii, deopotrivă, de efectele nefaste ale acestor radiaţii. Astfel, aurul se regăseşte în vizoarele costumelor de protecţie termică, destinate celor ce lucrează în medii cu temperaturi ridicate, dar şi în piese din componenţa unor avioane de luptă (precum EA-6B Prowler, al aviaţiei americane). Citește mai departe.

Crisoterapia – atunci când aurul vindecă

(Acest text face parte din serialul Descoperă.ro – „Povestea aurului”.)

Folosirea aurului în medicină şi în stomatologie datează de mii de ani. Încă din antichitate, acest metal preţios a fost asociat cu zeii şi cu nemurirea, oamenii crezând că el conferă sănătate, tinereţe şi, în anumite culturi, chiar nemurirea. Aceste calităţi îi erau atribuite aurului şi pentru că era considerat elementul perfect al naturii.

Aurul este folosit pentru a vindeca de cel puţin 5.000 de ani. Arheologii au descoperit în Egipt, în apropiere de Alexandria, dovezi care arată că în jurul anului 3000 î.e.n. aurul era un ingredient cheie al unei băuturi purificatoare. Egiptenii considerau că aurul are proprietăţi mistice şi că o anume poţiune cu aur reprezenta un medicament ce avea puterea de a reda tinereţea şi vitalitatea celui ce îl consuma. Citește mai departe.

Aurul şi cosmetica de lux

(Acest text face parte din serialul Descoperă.ro – „Povestea aurului”.)

De-a lungul istoriei, aurului i-au fost atribuite proprietăţi supranaturale, acest metal preţios fiind folosit în numeroase culturi pentru înfrumuseţare. Despre Cleopatra, regina Egiptului, istoricii spun că obişnuia să se culce în fiecare noapte purtând pe faţă o mască de aur, dorind ca astfel să-şi menţină pielea tânără timp îndelungat. Şi medicina chineză considera că aurul este asociat tinereţii, astfel că împărătesele din dinastia Qing îşi masau faţa în fiecare zi cu un cilindru din acest material preţios.

În anumite regiuni din India, a rezistat până în zilele noastre obiceiul ca femeile însărcinate ce îşi doresc copii cu pielea mai deschisă la culoare să mănânce în timpul sarcinii un amestec de şofran şi praf de aur. Citește mai departe.

Povestea aurului românesc

(Acest text face parte din serialul Descoperă.ro – „Povestea aurului”.)

Puţini români ştiu că ţara lor a avut şi încă are unele dintre cele mai mari rezerve de minereuri aurifere între toate ţările lumii. De la împăraţi persani şi romani, la împăraţi habsburgi, de la lideri comunişti până la proiecte miniere moderne dezvoltate de companii internaţionale, saga metalului galben pare a fi departe de sfârşit.

Istorie în colb de aur

Istoria căutării şi prelucrării aurului în spaţiul carpato-danubiano-pontic este una deosebit de veche – preistorică. Pe baza mai multor studii detaliate, se poate afirma că exploatarea aurului din zăcămintele de la Roşia Montană, Căraci şi Câinel, a început încă din timpuri preistorice. Citește mai departe.

De la minereu la lingoul de aur: minerit aurifer modern

(Acest text face parte din serialul Descoperă.ro – „Povestea aurului”.)

Dacă spălarea nisipului aurifer şi căutarea micilor vine de aur din piatră au fost, multă vreme, singurele metode de extragere a metalului preţios, cu timpul, cunoaşterea proprietăţilor sale a dus la dezvoltarea unor tehnologii mai eficiente, cu ajutorul cărora metalul mult-râvnit putea fi extras chiar din mine şi minereuri mai sărace în aur. Totul era să ştii cu ce să-l dizolvi.

Extragerea aurului, la ora actuală, se poate face prin diverse procedee (în funcţie de de compoziţia mineralogică a rocii gazdă) printre care se numără concentrarea gravitaţională, amalgamarea (care foloseşte mercurul), încă utilizată în ţările în curs de dezvoltare, şi cianurarea, care reprezintă standardul modern în materie de minerit aurifer. Citește mai departe.

Aurul: tehnologii de extracţie

(Acest text face parte din serialul Descoperă.ro – „Povestea aurului”.)

De la spălarea nisipului aurifer în vase simple de lemn sau cernerea prin site primitive, până la tehnicile moderne de minerit, care presupun cunoştinţe avansate de chimie, extragerea aurului a parcurs un drum lung, marcat de salturi tehnologice spectaculoase, influenţe profunde asupra naturii, fenomene sociale specifice şi schimbări istorice ireversibile.

Timp de mii de ani, aurul a fost… adunat, pur şi simplu. Unul dintre puţinele metale care se întâlnesc în stare nativă, el se găsea în cantităţi mari în anumite părţi ale lumii (printre care şi la noi, în Transilvania) în depozite aluvionare, în albiile unor râuri (uneori ale unor foste râuri, cursuri de apă secate între timp, dar care lăsaseră în loc mari acumulări de material aluvionar, cărat de apă şi acumulat timp de multe milenii). Metalul din aceste depozite provine din filoanele de aur din munţi; el ajunge în apă în urma procesului de eroziune şi se acumulează astfel în nisipul, mâlul, pietrişul din apele curgătoare. Aurul se găseşte aici fie sub forma unor bulgăraşi numiţi pepite, fie – cel mai adesea – doar ca particule mărunte, amestecate printre firele de nisip. Citește mai departe.

Aurul şi uimitoarele lui însuşiri

(Acest text face parte din serialul Descoperă.ro – „Povestea aurului”.)

Frumoasa lui culoare – rară în rândul metalelor – şi minunata lui strălucire sunt, foarte probabil, primele însuşiri care i-au atras pe oameni spre aur, încă din preistorie. Şi, folosindu-l, i-au descoperit cu vremea şi alte calităţi, graţie cărora l-au preţuit şi mai mult, timp de milenii. Până în ziua de azi, aurul continuă să fie extrem de apreciat, în artă şi ştiinţă deopotrivă, datorită remarcabilelor sale proprietăţi.

La început, a fost pesemne preţuit pentru că putea fi prelucrat uşor: pornind de la bucăţile de aur nativ (găsite ca atare), se putea ajunge destul de repede la podoabe: aurul poate fi prelucrat cu uşurinţă, chiar la rece, chiar cu ajutorul unor unelte primitive. Această proprietate, numită maleabilitate, a făcut posibilă obţinerea celor mai frumoase bijuterii, dar şi a celor mai somptuoase decoruri aurite. Citește mai departe.