Și a mai scris despre Roșia Montană: aici și aici. Iar ce a scris aici se leagă cu asta.
Arhiva de tag-uri pentru 'Roşia Montană'
V-am mai spus (pe Facebook și pe Twitter) despre Turul virtual al Roșiei Montane.
În acest tur virtual descoperi clădirile din zona protejată, monumentele istorice, carierele exploatate până în 2006, toate parte a tradiției miniere milenare a Roșiei Montane.
Sper să fie interesant, instructiv și lămuritor pentru cei care n-au ajuns încă la Roșia Montană, dar sper să fie la fel și pentru cei care au fost deja.
M-am hotărât. Premiul merge la Andrei Sava.
Andrei, îl vei primi prin poștă.
Baschetbalistele de la CSU s-au întâlnit cu elevii din Roșia Montană și Câmpeni
Peste 200 de elevi de la şcolile din Roşia Montană şi Câmpeni au admirat, la începutul săptămânii, jocul echipei feminine de baschet CS Universitatea Alba Iulia, în cadrul unui antrenament cu public găzduit de sala de sport a oraşului Câmpeni. Fetele, care se situează în prezent pe podiumul campionatului naţional, cu 9 victorii şi doar o înfrângere după primele 10 meciuri, le-au arătat copiilor câteva „trucuri”, apoi i-au invitat pe teren. Cei mai curajoşi dintre ei au aruncat la coş şi chiar au jucat un meci demonstrativ în compania sportivelor de la CSU, fiind răsplătiţi cu tricouri cu sigla sponsorului Roşia Montană Gold Corporation, pliante cu activitatea echipei şi autografe. De altfel, evenimentul de luni a fost sprijinit de RMGC. Citește mai departe.
Gândul a organizat pe Facebook un concurs în care fanii aveau ocazia să vadă cu ochii lor ce e cu adevărat la Roșia Montană, să afle mai multe despre Proiect și apoi să își formeze o părere. „Nu crede pe nimeni, vezi cu ochii tăi!” a fost numele concursului care avea să desemneze câștigătorii. Aceștia au fost la Roșia Montană să vadă care e situația de fapt și să afle mai multe despre proiectul minier propus. Toți au câștigat și câte un iPad 2 pentru a transmite lumii întregi ce au văzut.
Ei, și chiar așa au făcut. Citiți mai jos care au fost impresiile lor în urma vizitei.
Ceea ce mi-a plăcut este că mi s-a răspuns la întrebări cu argumente logice și calcule exacte, nimic superficial sau cu nuanțe de populisme. […] Sfatul meu pentru cei care citesc acest articol este să lase deoparte orice blog, site, reclamă, bârfă și dacă au posibilitatea să meargă la RM să o facă, pentru a vedea cu ochii lor ce se întâmplă acolo și pentru a pune singuri în balanță argumentele pro și argumentele contra – Andrei Sava
Astăzi am reușit să vedem exact locurile în care se va realiza exploatarea. Prima reacție pe care am avut-o în aceste momente a fost de surprindere: fără a suna superficial, locurile acestea nu îți inspiră absolut nimic pozitiv, chiar dimpotrivă – Răzvan Cîmpean
Nu te încrede în nimeni, vezi cu ochii tăi și ascultă ce ți se prezintă, aș adăuga eu pentru că e foarte important să fii aici cu mintea deschisă și să treci toate argumentele care ți se prezintă prin filtrul rațional. […] Am avut parte de rațiune și simțire, totul într-un cadru controversat pentru că se amână voit o decizie finală. Închei acest șir de relatări cu o recomandare adresată tuturor celor interesatț de adevăr: Informați-vă din surse oficiale! Citiți proiectul! Ascultați și cereți cât mai multe argumente pro și contra! Dar veniți să vă convingeți singuri la fața locului, aici lucrurile nu arată ca pe sticlă! – Raluca Petre
Vă recomand să citiți tot ce au scris cei trei. Am s-o fac și eu și am să premiez cu Aurul lumii și cu un lingou de aur (:D) pe cel care cred că a surprins cel mai bine această vizită.
Crde că e foarte clar de ce îl susțin eu
. Dar aici puteți afla de ce îl susține Marius Ghilezan. Despre Marius am mai scris aici.
Aici puteți citi articolul din Huffington Post despre Roșia Montană. Huffington Post este unul dintre cele mai puternice portaluri media din lume. Mai multe despre Huffington Post pe Wikipedia.
M-am gândit să-i zic „Orașul minier se întoarce” sau „Răzbunarea orașului minier”, dar parcă mi-a plăcut mai mult cum sună titlul ales.
Deci, de ce contraatacă, dom’le, orașul minier? Pentru că bloggerii au jucat mai departe și chiar au scris mai departe. Ce au scris, vedeți mai jos.
Orașul minier și muntele cu aur
Ca să dezvolţi o comunitate pe baze capitaliste trebuie să-ţi asumi destinul celor care prestează pentru tine. Tu le asiguri ziua de mâine, ei îţi asigură profitul de azi. [...] Nu ştiu cum e să conduci destinele unor oameni care îşi doresc să MUNCEASCĂ, să trăiască, să dea copiilor lor o şansă spre o viaţă mai bună. Există însă un proiect care a intrat şi în lumea virtuală şi care a oferit utilizatorilor de facebook ocazia să vadă şi să încerce la un nivel virtual şi, desigur, distractiv şi relaxant, să conducă spre realizare frâiele unei comunităţi miniere [...] Cine ştie, poate că din virtual situaţia va coborî, într-un sfârşit, în real…
Mesopotamia – orasul meu minier
Ma, joculetu’ e destul de real … adica, vreau sa va spun ca eu am incercat sa pastrez un echilibru intre natura, oras … si om. Nu e usor, ca intr’o comunitate miniera sa faci acest lucru … vorba aia, in locu’ padurilor as putea sa fac niste blocuri de toata frumusetea … pentru a avea cat mai multi muncitori … doar ca daca astia nu’s multumiti, se cara … si raman cu un oras minier … mort! [...] Azi mi’am propus sa imi duc oraselu’ pe 100% bunastarea Citeste mai departe ‘Orașul minier contraatacă!’
Proiectul de la Roşia Montană va stopa din start poluarea istorică
Horea Avram este omul care coordonează procesul de avizare a proiectului Roşia Montană din punct de vedere al protecţiei mediului şi răspunde de elaborarea strategiei şi politicii de mediu a companiei RMGC. Între 1996-2003, el a deţinut diferite funcţii în sectorul guvernamental, în domeniul protecţiei mediului, cea mai importantă fiind cea de Comisar-şef al Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul local Deva. De profesie inginer de mediu, el a a absolvit Universitatea Tehnică din Petrosani şi şi-a definitivat pregătirea prin studii post-universitare la diverse universităţi de top (Eco Management – Universitatea Tehnică Cluj şi Minesotta Institute of Technology, precum şi Executive Master for Business Administration – EMBA – de la Kennesaw State University Atlanta, Statele Unite, în colaborare cu Institutul de Administrare a Afacerilor Bucureşti). În perioada 2003-2006, Horea Avram a fost coordonator monitorizare de mediu, apoi director de mediu între 2006-2007. Din ianuarie 2007 deţine funcţia de vicepreşedinte de Mediu al companiei miniere. Astăzi, Horea Avram explică în detaliu pentru ANCHETE.weebly.com câteva dintre aspectele necunoscute ale proiectului de la Roşia Montană. Citeşte mai departe.
Grecia a găsit calea de ieșire din criză: mineritul!
Investiţiile private în exploatările miniere sunt văzute ca o modalitate de dezvoltare economică, iar modelul Finlandei este foarte relevant pentru ce se întâmplă în UE. Pe de altă parte, în al doisprezecelea ceas, Grecia îşi revizuieşte atitudinea faţă de industrie şi se apucă din nou de minerit, ca singura soluţie de a scăpa de colaps. Majoritatea proiectelor miniere din economiile dezvoltate ale lumii sunt investiţii private, iar această caracteristică are la bază câteva motive bine întemeiate. În primul rând, în economiile de piaţă, statul îşi păstrează un rol de reglementare, şi nu de actor principal. În al doilea rând, o investiţie într-un proiect minier presupune un element incontrolabil – evoluţia pe termen lung a preţurilor pentru materiile prime. Astfel, un investitor privat îşi poate permite să-şi rişte banii, în timp ce statul nu-şi poate să rişte banii contribuabililor. Citește mai departe.
Nokia versus Roșia Montană – o dezbatere mai puțin interesantă decât cea a manichiuristei lui Huidu
Nokia a plecat. Consiliul Judetean mimeaza interesul pentru desecretizarea contractului. Dar subiectul va fi uitat in curand. Nu vom afla decat atunci cand nu va mai conta ca, de fapt, statul roman a stat capra in fata Nokia, ca nu exista clauze de exit, despagubiri, ca Romania a fost o prostituata pe care finldanezii au folosit-o sa produca niste multe miliarde de euro, dupa care s-au lepadat de ea. Citeste mai departe ‘Roșia Montană – revista presei 19.10.2011′















