Arhiva de tag-uri pentru 'Roşia Montană Gold Corporation'

Pagina 2 din 3

S-a dat drumul la minerit!

…pe Facebook deocamdată, dar sunt convins că va reîncepe și la Roșia Montană. Trebuie să reînceapă  la Roșia Montană.

De ce zic de Facebook? pentru că acolo găsiți jocul Orașul Minier. Este o metodă simplă și amuzantă pentru a înțelege mai bine cum se integrează și ce impact are mineritul în viața unei comunități. Practic, e un fel de Farmville cu mineri, dar de un miliard de ori mai tare decât Farmville. Și da, este dezvoltat pe pagina de Facebook a Proiectului Roșia Montană.

Este primul joc de acest gen și complexitate făcut și dezvoltat în totalitate în România, de dezvoltatori români, având ca target utilizatorii români de Facebook.

Citeste mai departe ‘S-a dat drumul la minerit!’

Roșia Montană – revista presei 14.10.2011

Proiectul Roșia Montană, un proiect de clasă mondială pentru România

Roșia Montană Gold Corporation SA (RMGC) este o societate mixtă între Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului – Minvest SA Deva (19,3%), Gabriel Resources Limited (Canada) (80%) și alți acționari minoritari (0,7%). (De fapt, sunt doar doi acționari: Minvest – 19,31% și gabriel resources – 80,69% – n.m.).

Proiectul RMGC vizează continuarea mineritului prin exploatarea minieră a aurului și argintului, în localitatea Roșia Montană, cu o istorie în minerit de peste 2.000 de ani. Până acum, RMGC a investit în acest proiect peste 50 milioane dolari SUA (o altă greșeală, de fapt este vorba despre peste 450 milioane – n.m.), iar pentru derularea lui se vor mai investi aproape o jumatate de miliard de dolari (din nou este gteșit, investiția totală se va apropia de 2 miliarde dolari SUA – n.m.). Citește mai departe.

Proiectul minier limpezește apele la Roșia Montană

Vechile galerii de la Roşia Montană varsă în râurile din zonă 20 de litri de ape poluate pe secundă. Soluţia este proiectul minier, care va readuce apele la viaţă.

Râuri de acid: aşa pot fi descrise cel mai simplu apele care curg astăzi prin Roşia Montană. Nu trebuie să fim chimişti pentru a înţelege: apa curge peste rocile cu conţinut de sulf şi formează, în prezenţa oxigenului din aer, o soluţie slabă de acid sulfuric. Această otravă este doar primul pas pe drumul poluării: acidul dizolvă metalele din rocă şi, împreună cu ele, ajunge în râurile din zonă şi ucide orice urmă de viaţă. Citeste mai departe ‘Roșia Montană – revista presei 14.10.2011′

Roşia Montană – revista presei 13.10.2011

Proiectul minier Roșia Montană și comunitatea locală: „Noi considerăm că trebuie să facem în așa fel încât să înțeleagă și de la București că problema este a localnicilor și mai puțin a lor”

Care este atitudinea comunității de la Roșia Montană față de proiectul exploatării aurifere? Care sunt argumentele pro și contra exploatării folosite de localnici? Dr. Andrei Jurcă, Tatiana Tănase și Viorel Huțuleac  participă joi, de la ora 11.00, la o dezbatere transmisă LIVE TEXT despre impactul social al proiectului minier. Notă: Această dezbatere face parte dintr-un ciclu de 6 dezbateri, susținute de Roșia Montană Gold Corporation.

Care este atitudinea comunitatii de la Rosia Montana fata de proiectul exploatarii aurifere? Care sunt argumentele pro si contra exploatarii folosite de localnici? Patru locuitori din satul Rosia Montana participa joi, de la ora 11.00, la o dezbatere transmisa LIVE VIDEO despre impactul social al proiectului minier. Citeste mai departe ‘Roşia Montană – revista presei 13.10.2011′

Mituri, prostii, minciuni și informații false și neverificate despre Roșia Montană (II)

Acesta ar fi episodul al doilea, continuare de aici.

Într-un e-mail primit de mine – unul dintre cele care circulă cu sutele, poate chiar miile în lanț pe internet,se spune: „Cum e posibil ca Statul Român să declare această industrie neprofitabilă (industria minieră – n.m.) şi să o închidă, să spună că resursele de aur sunt epuizate în condiţiile în care astăzi, specialiştii declară că în România există cel puţin 8 zăcăminte de aur de talie mare? Nu mai vorbim despre zăcămintele de argint sau alte minereuri extrem de valoroase”.

Statul român a declarat industria minieră neprofitabilă pentru că așa era: NEPROFITABILĂ. Pentru o producție-marfă de, să zicem, 1 leu, statul cheltuia, în cele mai fericite cazuri, 3-4 lei. Restul veneau de la buget, subvenții. Adică din banii care ar fi putut merge în educație, sănătate, infrastructură, apărare etc. De ce era neprofitabilă? Pentru că nu s-au mai făcut investiții nici în tehnologie, nici în explorare, pentru că nu au mai fost bani.

Nu a spus nimeni, niciodată (lucrez în industria minieră de aproape 9 ani, nu am auzit pe nimeni să spună asta, și nici nu am găsit vreo referire pe internet la o astfel de declarație) că zăcămintele de aur ale României sunt epuizate. La Roșia Montană, de exemplu, se știa de un zăcământ de 27-28 de tone. Dar a fost nevoie de o investiție de zeci de milioane de dolari și de o explorare geologică de mai bine de 7 ani ca să se poată cunoaște zăcământul de la Roșia Montană, adică 314 tone de aur și 1.480 de tone de argint. Mai multe detalii despre cum se folosesc resursele naturale aici. Citeste mai departe ‘Mituri, prostii, minciuni și informații false și neverificate despre Roșia Montană (II)’

Roșia Montană – revista presei 12.10.2011

95% dintre localnicii din Roșia Montană susțin Proiectul RMGC

La Roşia Montană de peste 2.000 de ani, zeci de generaţii au trăit din minerit, căci zona e una monoindustrială. Când mergeau minele, au fost vremuri bune. Oamenii aveau locuri de muncă şi pâine pe masă. Acum, de când minele s-au închis, oamenii din zonă au sărăcit. Din acest motiv, Roșia Montană a ajuns aproape o ruină (FOTO). În Roşia Montană trăiesc acum oameni săraci, lipsiți de perspective de dezvoltare în absenţa mineritului. Acolo până şi animalele din curțile oamenilor sunt hrănite cu furaje cumpărate din salariul de miner. Cerealele nu se fac în munţi şi nici animale nu se pot creşte din cauza climei aspre şi a solului acid. Așa că doar mineritul modern reprezintă şansa la viaţă pentru oamenii din zonă. Citește mai departe.

Proiectul Roșia Montană, „în mâinile omului de la mediu”

Reprezentanţii mass media din Călăraşi au răspuns invitaţiei Companiei Roşia Montană Gold Corporation de a vizita zona minieră inactivă în prezent,  în ideea unei bune documentări. Citeste mai departe ‘Roșia Montană – revista presei 12.10.2011′

Informați-vă, oameni buni, nu mai credeți orice fără să verificați! Mituri, prostii, minciuni și informații false și neverificate despre Roșia Montană

Zilnic, citesc o grămadă de știri, articole, reportaje, virale, scrisori în lanț, mailuri etc. Prin natura meseriei, cele mai multe dintre ele despre Roșia Montană. Și tot zilnic, rămân uimit despre cum sunt luate de bune informații neverificate, doar pentru că oamenilor le place să creadă că așa este.

Așa că m-am hotărât să încerc să „denunț” aceste informații neverificate și false despre Roșia Montană. Cu siguranță, va fi vorba despre un serial, sau despre postări cu o anumită regularitate, că-s multe, bată-le să le bată de informații! Sau de dezinformații și dezinformare…

Citeam undeva că „Imperiul Roman a jefuit teritoriul acestei ţări de 500 de tone de aur, iar Imperiul Austro-Ungar  a jefuit România de alte 800 de tone de aur”. Ce e în neregulă aici? În afară de faptul că ocupația Imperiului Roman și a Imperiului Austro-Ungar sunt parte din istoria noastră. Și în afară de faptul că acest popor, poporul român cum îl știm azi, s-a născut datorită cuceririi romane a Daciei. Cifrele din citat sunt în neregulă. Pentru că nimeni nu știe cât aur s-a dus la Roma; unii istorici vorbesc de 150 de tone, alții de 1.500 de tone. Dar nu există mărturii care să documenteze aceste valori. La fel și pentru aurul exploatat în timpul Imperiului Austro-Ungar. Nu spun că s-a dus mult sau puțin (oricum, ca să fie mult sau puțin, trebuie comparat cu ceva), spun doar că nu se știe exact și, probabil, nu se va ști niciodată cât, pentru că nu sunt surse istorice pentru aceste calcule.

Tot acolo citeam că „zăcămintele de aur ale României sunt estimate la o valoare cuprinsă între 50 și 100 miliarde dolari”. Ce e în neregulă aici? Păi, nu știm la ce preț al aurului s-a făcut estimarea. La prețul mediu de 1.650 dolari uncia (prețul aproximativ al ultimelor câteva zile), e vorba de o cantitate cuprinsă între 30 și 60 de milioane de uncii (adică între 930 și 1.860 de tone; o uncie de aur are 31,1034 grame). La prețul mediu de 1.800 dolari uncia (cît era acum câteva săptămâni), cantitatea variază între 27 și 55 milioane uncii, adică între 855 și 1.710 tone. Dacă facem acest calcule la prețul de acum 2-3 ani, adică aproximativ 750 dolari uncia, atunci calculele ne duc la o variație a cantității estimate de 2.000 până la 4.000 de tone. Dar dacă facem aceleaşi calcule pentru prețul mediu al aurului din ultimii 3 ani? Şi uite-aşa putem continua raţionamentul la nesfârşit.*

Din calculele puţine de mai sus rezultă o variație a cantității de aur a României de la 930 la 4.300 de tone. Și-acum vă întreb: cât aur are România, bazându-ne pe sumele din citatul de mai sus? Până aflu răspunsul vostru, vă spun răspunsul meu: „habar n-am!”.

Dra mai e ceva legat de aceste estimări. Cine le-a făcut? În ce an? Prin ce metodă? Și cine le-a auditat? Toate întrebări relevante, iată de ce. Înainte ca RMGC să înceapă explorarea geologică, în 1997, zăcământul de la Roșia Montană era estimat la 27-28 de tone de aur. După aproape 7 ani de explorare, peste 1.000 de foraje cu o lungime totală de peste 130 kilometri, după o investiție care se apropie de 100 milioane dolari, s-a conturat un zăcământ de peste 300 de tone de aur și peste 1.600 tone de argint. Acest zăcământ, împreună cu metodele de explorare și cele de estimare au fost auditate de câteva companii independente internaționale care, prin specialițtii lor, asta fac. Și a fost, astfel, confirmată o cantitate de 314 tone de aur și 1.480 de tone de argint.

* Am făcut mici rotunjiri, care însă nu afectează raţionamentul.

Dragoş Tănase, despre minerit modern şi dezvoltare durabilă la Roşia Montană

Apărut în numărul din septembrie al revistei Albaiulianul. Îl puteți citi aici.

Beneficiile României cresc odată cu creșterea prețului aurului

Am ales să răspund întrebării nr. 1 printr-un articol. În principiu, întrebarea este despre beneficiile statului: cresc și ele odată cu creșterea prețului aurului? Pe scurt, da, la fel cum pot scădea dacă scade prețul aurului. De ce? Hai să vedem.

Planul de afaceri de pe pagina de internet a RMGC este calculat la un preț de 900 USD/uncia de Au și 12,5 USD/uncia de Ag. La acest preț, aurul și argintul vor fi vândute cu 7,5 miliarde USD, din care 1,8 miliarde USD intră direct la buget, din taxe, impozite, redevență minieră și dividende.

Acestea sunt procentuale. De exemplu, impozitul pe profit este 16% deci, cu cât mai mare e profitul, cu atât mai mare va fi și impozitul. Redevența minieră este 4% din valoarea de vânzare deci, cu cât se vând mai scump aurul și argintul, cu atât mai mare va fi redevența plătită către stat. Dividendele reprezintă 19,31% din profitul net al Roșia Montană Gold Corporation deci, cu cât este mai mare profitul, cu atât vor crește dividendele plătite către Minvest, companie de stat.

Alte 2,4 miliarde USD sunt bani care intră în economia României pentru bunuri, servicii, furnizori, materii prime, combustibil, energie, forță de muncă etc. Deci, fiecare majorare de preț, fiecare creștere de salariu duce la creșterea acestei sume. Citeste mai departe ‘Beneficiile României cresc odată cu creșterea prețului aurului’

Există viață după cianură

Despre cianură și tehnologii miniere se tot vorbește în ultimul timp mai mult neinformat decât în cunoștință de cauză. Tendința generală a oamenilor când vine vorba de cianură este să pună în față dezastre ecologice și sfârșituri de lume. Poate pe bună dreptate. Pentru că, în general, ne este mai ușor să ne imaginăm Iadul decât Raiul.

Iată, deci, câteva precizări despre ce propunem la Roșia Montană. Pe lângă programul amplu de reabilitare a zonei și a apelor, vom folosi cele mai moderne tehnologii și cele mai înalte standarde. (Despre tehnologii, standarde și mituri despre Roșia Montană mai puteți citi aici, aici, aici și aici.)

Citeste mai departe ‘Există viață după cianură’

UPDATE: I-am cumpărat și pe bloggerii din Alba!

L a articolul de aici, am uitat să precizez că la întâlnire au fost și bloggeri din Alba: Makavelis, Cucuruz și Marius Rusu. Între timp, a scris și Marius Rusu.