Am stat trei zile la Sibiu. Am fost servit de cinci ospătari. Unul singur s-a ridicat la înălţimea oraşului fostă capitală culturală a Europei şi gazdă a celui de-al treilea festival de teatru din Europa.
La barul hotelului, servirea a fost de nota 6.
În Piaţa Mare, am fost la aceeaşi terasă de trei ori. Nu ştiu cum se numeşte, era în dreapta scenei, în spatele unui cub mare, alb, al sponsorului Ambient. Vineri după-amiaza ne-a servit Neluţu, un ospătar foarte amabil. Chiar i-a adus copilului, din partea lui, o îngheţată!. Neluţu: nota 10!
A doua zi dimineaţă, ne-am dus la aceeaşi terasă. Ne-a servit o fată botoasă şi care arăta de parcă ne făcea un favor. După ce o vreme n-a mai trecut pe la masă şi am mai vrut să comandăm ceva, am abordat o altă ospătăriţă. I-am spus că prima dată ne-a servit alta, şi a zis că-i transmite ei comanda.
Între timp, a apărut botoasa. I-a spus că am comandat la altcineva şi a zis că nu-i nimic, să-i mai spunem încă o dată ce vrem, că rezolvă ea cu colega. Am primit comanda şi a apărut o a treia individă. Ne-a certat că de ce am comandat la două colege de-ale ei, că ea a făcut de două ori aceeaşi comandă şi acum ce face cu ea. I-am explicat situaţia şi a plecat, habar n-am ce s-a întâmplat mai departe. Nota 3!
După-amiaza am venit din nou, în speranţa că dăm iar de Neluţu. N-a fost el, ci un coleg de-al său. Am fost mai mulţi de data asta, dar el şi-a dat silinţa, n-a încurcat comenzile, a întârziat doar puţin, dar a adus copiilor un platou cu căpşuni din partea casei. Nota 8!
Cel mai fain a fost însă duminică dimineaţa, în Piaţa Mică. La “Crama Sibiană” (vedeţi, ăstuia i-am reţinut numele 
). Am cerut un 7UP, cu gheaţă şi lămâie. Am primit un 7UP. Am cerut gheaţă şi lămâie din nou. Ştiţi ce a zis chelnerul? “Ce, nu e destul de rece?”. Nota? 1, bineînţeles!
PS: Vă recomand cu căldură restaurantul la care serveşte Neluţu. Îmi pare tare rău că nu mai ştiu cum se numeşte 
. Totul a fost foarte bun, iar preţurile au fost mai mult decât decente.
