Restaurarea casei 364

9/12/2013

Adela Pârvu a scris un articol despre una dintre restaurările pe care colegii mei le fac în zona protejată „Centrul istoric al Roșiei Montană”. E important că munca lor este recunoscută. Pentru că e o muncă de o calitate deosebită! Dar nu mai comentez, ci las imaginile să vorbească. Vedeți și articolul Adelei, ca să […]

Mineritul aurifer responsabil și dis...

31/10/2013

Un nou raport de cercetare al World Gold Council demonstrează în detaliu rolul constructiv pe care mineritul aurifer responsabil îl are dezvoltarea durabilă socio-economică, în special în țările gazdă.

Școala de lângă mina cu cianuri

30/10/2013

Am scris despre mina de aur Martha, din orașul Waihi, de câteva ori. Dar acest videoclip spune mult mai mult decât vorbele.

Beneficiile economice pentru România...

21/10/2013

Proiectul Roșia Montană va genera aproximativ 2,3 miliarde dolari pentru statul român și venituri de aproape 2,9 miliarde dolari în economia României.

Cele mai cunoscute monede de aur din...

17/05/2013

Monedele de aur se bat pentru tezaurizare și pentru vânzare. Sunt oameni – din ce în ce mai mulți – care preferă să cumpere aur în loc să-și deschidă conturi de economii.

Casa 364_3_14
Responsible Gold Mining and Value Distribution
Scoala Waihi
Infografic-efectele-economice-rmgc1
Top monede de aur_Kugerrand
Urmărește-mă și pe: Youtube Picasa LinkedIn RSS Feed

Tradiții miniere la Roșia Montană


Categorii: Comunitate, Noutăţi, Patrimoniu

Astăzi, în Monitorul de Alba, colega mea Claudia Buruiană, doctor în sociologie, a dat un interviu. Îl găsiți aici și mai jos.

RMGC și revitalizarea tradițiilor miniere

Roșia Montană Gold Corporation s-a implicat, în ultima vreme, pe lîngă proiectele de ecologizare a zonei și de conservare a patrimoniului arheologic, și în alte proiecte de revitalizare a tradițiilor miniere, tradiții care, de altfel, sunt sufletul acestei comunități. Despre ce este vorba în acest context ne spune într-un interviu Claudia Buruiană, sociolog la departamentul Relații Comunitare al Roșia Montană Gold Corporation.

Claudia Buruiană, sociolog Roșia Montană Gold Corporation

Reporter: – Începînd cu anul 2009, v-ați implicat în proiecte care urmăresc revitalizarea tradițiilor miniere din zona Roșiei Montane, respectiv Corul Minerilor, Festivalul Comunităților Miniere și al Tradițiilor Mineresti și Ceremonia de repornire a șteampurilor. De ce se implică Roșia Montană Gold Corporation în proiecte culturale în comunitate?

Claudia Buruiană: – Compania este implicată, alături de comunitate, într-un efort de redescoperire și punere în valoare a tradițiilor minerești, a ceea ce are Roșia Montană mai de preț. Este o inițiativă de renaștere a comunității prin tradiții, care își propune trei obiective principale. Este vorba, mai exact, despre renașterea Roșiei Montane și creșterea coeziunii sociale, prin întărirea sentimentului identitar și prin participare comunitară, proiectarea și dezvoltarea unor cadre care să asigure transmiterea culturală către generația următoare și transformarea acestor instituții culturale tradiționale în capital de atracție pentru turism. Această inițiativă este rezultatul unui proces îndelungat de cercetare și de consultare cu comunitățile din jurul proiectului. Compania însă doar asistă comunitatea în acest efort, încercînd să pună accentul pe ceilalți actori implicați în derularea acestor proiecte culturale.

Avem o bună colaborare cu primăria, cu domnul primar Eugen Furdui și cu Consiliul Local, precum și cu o structură participativă special creată pentru a dezvolta proiecte culturale pentru comunitate, respectiv Comisia Consultativă pentru Proiecte Culturale, care funcționează la Căminul Cultural al comunei Roșia Montană. Comisia consultativă este o structură deschisă, care în jurul unui nucleu inițial a cooptat, pe parcurs, un număr tot mai mare de oameni dornici să se implice în proiecte culturale. Mulți dintre ei sînt voluntari, oameni din comunitate, care au dovedit o puternică motivație și energie pentru a vedea renăscând spiritul Roșiei Montane de altă dată.

R: – Cum va fi organizată Ziua Minerului anul acesta? Va mai avea loc și Festivalul Comunităților Miniere și al Tradițiilor Minerești lansat anul trecut?

C.B.: – În anii din urmă, alături de partenerii implicați în organizarea Zilei Minerului, a€“ Consiliul Județean Alba, Primăria Roșia Montană, RoșiaMin, sindicatele miniere Viitorul Mineritului și Meridian, bazîndu-ne pe documentarea culturală, am încercat să ne apropiem tot mai mult de formula tradițională în care era organizată Ziua Mînerului. Anul trecut, cu sprijinul Consiliului Județean, am reintrodus fanfara (cu participarea specială a fanfarei județului Albă), care era nelipsită în trecut de la Ziua Minerului. Anul acesta vom reintroduce campionatul de fotbal, pentru că așa s-a întîmplat o foarte lungă perioadă. Ziua Minerului începea cu o competiție de fotbal între diversele sectoare ale minei.

Ideea Festivalului Comunităților Miniere și Tradițiilor Minerești lansat anul trecut a fost rezultatul unor îndelungi dezbateri într-un grup de lucru preocupat de problemele comunităților miniere din România. În țara noastră există peste 500 de comunități miniere, aflate după închiderea minelor într-un declin social, cultural și economic fără precedent. La fel ca pentru orice altă activitate umană, în jurul mineritului s-au creat valori, tradiții, credințe și simboluri, o întreagă viziune asupra lumii și un întreg mod de viață, a căror pierdere poate fi ireversibilă. De aici s-a născut ideea că eforturile pentru revitalizarea valorilor și tradițiilor încă vii ale mineritului ar putea să devină un vector important al renașterii socio-economice și culturale a comunității. Una dintre direcțiile de dezvoltare a comunităților miniere este mineritul că resursa simbolică. Puse în valoare, tradițiile minerești și specificul minier al acestor comunități pot deveni capital de atracție pentru turism. De aceea, dorim să continuăm festivalul și anul acesta, în speranța că o organizare anuală să poate încuraja comunitățile miniere să gîndească programe de păstrare și punere în valoare a tradițiilor. În plus, anul acesta, la Ziua Minerului vom avea o parte dedicată perioadei române, care trimite la rădăcinile acestei comunități, fondată că o comunitate minieră acum aproape 2000 de ani.

R: – Ce alte proiecte culturale mai pregătiţi?

C.B.: – Iniţiativa de renaştere a comunităţii prin tradiţii se bazează pe o cercetare sistematică a întregului patrimoniu intangibil care potenţial poate fi pus în valoare în zona Roşia Montană. Prin cercetare, sunt identificate şi documentate elemente care apoi devin proiecte culturale. “€™Corul Minerilor”, de exemplu, a fost primul proiect pe care l-am documentat şi implementat. Un alt proiect, grupul de vals ”€™Copiii de Aur”€™, inspirat tot de nostalgia Roşiei Montane de altădată, aparţine doamnelor Angela Buta şi Ela Luchian, care s-au implicat voluntar, în parte, în acest proiect. În prezent, avem peste 100 de proiecte în curs de documentare. Încercăm să le prioritizăm, axându-ne pe de-o parte pe elementele aflate sub riscul de pierdere ireversibilă, iar pe de altă parte pe ideea de a răspunde nevoilor culturale ale comunităţii. Combinând cele două criterii, am delimitat în Comisia Consultativă cîteva proiecte foarte importante, pe care le avem în curs de lansare. Spre exemplu, instituţiile culturale tradiţionale ale Roşiei Montane, lansate într-o formulă modernă.

La Roşia au existat cândva fanfară, bibliotecă, teatru, cinematograf, baluri, casină. Toate acestea au fost documentate şi au inspirat câteva proiecte: atelier de creaţie artizanală a obiectelor de brand ale localităţii, coordonat de dna Angela Buta, referent Căminul Cultural; Teatrul Comunităţii, cu două trupe de teatru, una de copii şi una de adulţi; instituţia povestitorilor – povestitori şi personaje din Roşia Montană cum era odată. Aceste proiecte au fost deja lansate cu prilejul zilei de 1 iunie şi cu prilejul Festivalului Concurs ”Cultură pentru Cultură”, organizat de Consiliul Judeţean, anul acesta la Roşia Montană. Alte proiecte pe care le avem în lucru sînt: bibliotecă interactivă,€“ proiect ce va fi coordonat de către dna învăţătoare Liliana Mursa; practici culinare tradiţionale din Roşia Montană, coordonat de dl. consilier Gheorghe Golgoț; grupul de dans de societate va fi derulat de o organizaţie studenţească; ”€™Roșia Montană în zi de târg”€ -€“ eveniment cu caracter periodic, care urmăreşte a restabili o serie de funcţii pe care Piaţa, că spaţiu privilegiat al Centrului Istoric al comunei Roşia Montană, le-a avut cândva şi le poate avea din nou într-o formulă nouă, în care funcţiile tradiţionale sunt regândite pentru a creşte capitalul de atracţie pentru turism.

R: – În încheiere, vă rog să ne spuneţi care este părerea dumneavoastră, ca antropolog, despre FânFest?

C.B.: – Am văzut programul festivalului. Ar fi frumos dacă ar fi vorba de celebrarea fânului sau despre ideea de a oferi comunităţii spectacole de teatru sau film, pentru că este o reală nevoie. Însă, din păcate, nu este vorba despre asta. FânFest este un protest antiminerit şi aici văd o problemă reală de legitimitate. Cum poţi să organizezi un protest anti-minerit într-o comunitate minieră de 2.000 de ani(!?)

Trafic.ro - clasamente si statistici pentru site-urile romanesti

Feed RSS pentru acest articol Adresa de Trackback


Un comentariu pentru “Tradiții miniere la Roșia Montană”

Răspunde și tu





ape acide Aur Baia Mare beneficii economice calendar cianură comunitate concurs CSM Știința Baia Mare Cupa României Gold Corporation la rugby Cupa României la rugby dezinformare dezvoltare dezvoltare durabilă ecologişti festival Finlanda industrie minieră jurnalism lanternă localnici locuri de muncă minerit minerit responsabil Noua Zeelandă Patrimoniu povestea aurului responsabilitate resurse revista presei RMGC Roşia: proiectul Roşia Montană Roşia Montană Gold Corporation rugby specialişti spirit protestatar Suedia Timișoara tradiții wallpaper wallpaper Blackberry wallpaper iPad wallpaper iphone ziua minerului