Restaurarea casei 364

9/12/2013

Adela Pârvu a scris un articol despre una dintre restaurările pe care colegii mei le fac în zona protejată „Centrul istoric al Roșiei Montană”. E important că munca lor este recunoscută. Pentru că e o muncă de o calitate deosebită! Dar nu mai comentez, ci las imaginile să vorbească. Vedeți și articolul Adelei, ca să […]

Mineritul aurifer responsabil și dis...

31/10/2013

Un nou raport de cercetare al World Gold Council demonstrează în detaliu rolul constructiv pe care mineritul aurifer responsabil îl are dezvoltarea durabilă socio-economică, în special în țările gazdă.

Școala de lângă mina cu cianuri

30/10/2013

Am scris despre mina de aur Martha, din orașul Waihi, de câteva ori. Dar acest videoclip spune mult mai mult decât vorbele.

Beneficiile economice pentru România...

21/10/2013

Proiectul Roșia Montană va genera aproximativ 2,3 miliarde dolari pentru statul român și venituri de aproape 2,9 miliarde dolari în economia României.

Cele mai cunoscute monede de aur din...

17/05/2013

Monedele de aur se bat pentru tezaurizare și pentru vânzare. Sunt oameni – din ce în ce mai mulți – care preferă să cumpere aur în loc să-și deschidă conturi de economii.

Casa 364_3_14
Responsible Gold Mining and Value Distribution
Scoala Waihi
Infografic-efectele-economice-rmgc1
Top monede de aur_Kugerrand
Urmărește-mă și pe: Youtube Picasa LinkedIn RSS Feed

Tritoni, frate!


Categorii: Roşia: proiectul
(Scris la 9 decembrie 2009)
Acum vreo câţiva ani, cred că era prin 2003-2004, un consultant de-al nostru, biolog făcea un inventar al biodiversităţii din zonă, adunând date pentru ceea ce avea să fie studiul de condiţii iniţiale necesar studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM) pentru Proiectul Roşia Montană. (Ştiu că sună groaznic toate cuvintele astea, dar încerc să dau aici un vocabular comun, pentru că sigur voi mai scrie despre aşa ceva).
Biologului am să-i spun C., pentru că n-am apucat să-i cer acordul de a-l menţiona aici :), deşi e un tip extraordinar şi nu cred că s-ar supăra.
C. se plimba pe dealuri, de multe ori seara târziu sau dimineaţa devreme. Trecea şi pe lângă unele situri de săpături arheologice, făcute de colegii mei arehologi prin zonă. După o vreme, a intrat în vorbă cu arheologii:
– Săpăturile voastre sunt periculoase pentru tritoni, zice C.
– Pentru cine?, vine răspunsul normal al arheologilor.
– Pentru tritoni, nişte amfibieni. Un fel de broaşte.
– Păi şi de ce e periculos?
– Pentru că ei cad în gropi şi nu mai au cum să iasă de-acolo.
– Aşa, şi?
– Păi faceţi nişte rampe, să se poată căţăra afară!
Am râs de el vreo săptămână-două, dar el a fost tenace şi ne-a convins. Şi de-atunci încolo s-au făcut rampe la toate săpăturile arheologice.
Ei, i-am spus povestea asta şi lui Bogdan Naumovici. Îl ştiţi, ăla “negru, de respiră greu”. Ştiţi ce-a zis? “Voi sunteţi nebuni, frate!”.
M-am întâlnit din nou cu Bogdan acum vreo saptămână şi mi-a zis că i-a rămas în minte povestea cu tritonii. “Le spun tuturor celor care mă întreabă de Roşia: – Credeţi că cine face rampe pentru tritoni va distruge mediul? Pentru că eu nu cred!”.
Voi ce credeţi?

Acum vreo câţiva ani, cred că era prin 2003-2004, un consultant de-al nostru, biolog făcea un inventar al biodiversităţii din zonă, adunând date pentru ceea ce avea să fie studiul de condiţii iniţiale necesar studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM) pentru Proiectul Roşia Montană. (Ştiu că sună groaznic toate cuvintele astea, dar încerc să dau aici un vocabular comun, pentru că sigur voi mai scrie despre aşa ceva).

Biologului am să-i spun C., pentru că n-am apucat să-i cer acordul de a-l menţiona aici, deşi e un tip extraordinar şi nu cred că s-ar supăra.

C. se plimba pe dealuri, de multe ori seara târziu sau dimineaţa devreme. Trecea şi pe lângă unele situri de săpături arheologice, făcute de colegii mei arehologi prin zonă. După o vreme, a intrat în vorbă cu arheologii:

– Săpăturile voastre sunt periculoase pentru tritoni, zice C.

– Pentru cine?, vine răspunsul normal al arheologilor.

– Pentru tritoni, nişte amfibieni. Un fel de broaşte.

– Păi şi de ce e periculos?

– Pentru că ei cad în gropi şi nu mai au cum să iasă de-acolo.

– Aşa, şi?

– Păi faceţi nişte rampe, să se poată căţăra afară!

Am râs de el vreo săptămână-două, dar ne-am dat seama că vorbea serios. Şi de-atunci s-au făcut rampe la toate săpăturile arheologice.

Ei, i-am spus povestea asta şi lui Bogdan Naumovici. Îl ştiţi, “ăla negru, de respiră greu”. Ştiţi ce-a zis? “Voi sunteţi nebuni, frate!”.

M-am întâlnit din nou cu Bogdan acum vreo saptămână şi mi-a zis că i-a rămas în minte povestea cu tritonii. “Le spun tuturor celor care mă întreabă de Roşia: – Credeţi că cine face rampe pentru tritoni va distruge mediul? Pentru că eu nu cred!”.

Voi ce credeţi?

Feed RSS pentru acest articol Adresa de Trackback


Nu există comentarii

Răspunde și tu





ape acide Aur Baia Mare beneficii economice calendar cianură comunitate concurs CSM Știința Baia Mare Cupa României Gold Corporation la rugby Cupa României la rugby dezinformare dezvoltare dezvoltare durabilă ecologişti festival Finlanda industrie minieră jurnalism lanternă localnici locuri de muncă minerit minerit responsabil Noua Zeelandă Patrimoniu povestea aurului responsabilitate resurse revista presei RMGC Roşia: proiectul Roşia Montană Roşia Montană Gold Corporation rugby specialişti spirit protestatar Suedia Timișoara tradiții wallpaper wallpaper Blackberry wallpaper iPad wallpaper iphone ziua minerului